Liderii europeni și-au adaptat limbajul, pentru a nu-l supăra pe Trump. Armistițiu a devenit oprire a masacrelor

Bruxelles-ul și Kievul fac de luni bune presiuni asupra Moscovei să accepte un armistițiu în Ucraina, argumentând că negocierile pentru o pace justă și durabilă nu pot da rezultate atât timp cât luptele continuă.

Același lucru a cerut și președintele american Donald Trump, care i-a dat omologului său rus Vladimir Putin un ultimatum să înceteze focul până vinerea care a trecut, amenințându-l că altfel riscă noi sancțiuni și în plus impunerea de către SUA a unor penalități economice țărilor care cumpără petrol rusesc.

Dar după summitul lor desfășurat tot vineri în Alaska, președintele american a estimat că simpla încetare a focului nu mai este o cale viabilă de oprire a războiului și că este nevoie direct de un acord de pace.

De atunci, Comisia Europeană și-a adaptat ușor limbajul pe acest subiect. „Mesajul nostru este clar: opriți masacrele! Orice poate opri masacrele este binevenit”, a afirmat marți o purtătoarea de cuvânt a executivului comunitar, Arianna Podesta.

Întrebată duminică despre necesitatea unui armistițiu în Ucraina, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a eschivat în răspuns: „Nu cred că termenul este atât de important”, a spus ea. „Indiferent că numim aceasta un armistițiu sau acord de pace, ceea ce contează este efectul său și trebuie să oprim masacrele”, a adăugat Von der Leyen.

La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a recurs de asemenea la o formulare alternativă. „În prima etapă, Rusia trebuie să pună capăt imediat violenței. Prioritatea noastră absolută trebuie să fie oprirea masacrelor. Că vorbim despre armistițiu sau încetare a focului, aceasta este ceva secundar”, a nuanțat el.

Pe coridoarele instituțiilor europene se explică faptul că decizia de a ocoli acești termeni a fost luată pentru a nu-l irita pe Donald Trump doar din cauza unei chestiuni de limbaj, în pline negocieri dificile privind Ucraina și securitatea europeană.

Totuși, nu toți liderii europeni au adoptat această schimbare de vocabular. Este de pildă cazul cancelarului german Friedrich Merz, care a venit luni la Washington împreună cu alți lideri europeni pentru a-l sprijni pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discuțiile acestuia cu Trump. În timpul întâlnirii desfășurate la Casa Albă, cancelarul german a continuat să insiste pentru o încetare a focului drept condiție prealabilă negocierilor privind un acord de pace în Ucraina.

Dar Zelenski însuși pare să fi lăsat la o parte ideea unui armistițiu, el afirmând după discuțiile de la Casa Albă că nu este nevoie de o pauză în război, ci de o pace reală.