Trump e dezamăgit de încercarea sa din Alaska de a face pace între Rusia și Ucraina

„Nu sunt mulțumit” de niciun aspect al efortului de a aduce Rusia și Ucraina la pace, a mărturisit Trump în fața presei în Biroul Oval, la o săptămână după summitul său cu Putin în Alaska, încheiat fără rezultate concrete, dar după care amândoi au vorbit vag despre progrese.

De atunci, și după ce a avut luni la Casa Albă discuții cu Zelenski și cu lideri europeni veniți acolo să-l susțină pe acesta din urmă, Trump nu a reușit să-i aducă la aceeași masă pe Putin și Zelenski. „Există acolo o ură imensă”, a remarcat Trump despre ceilalți doi președinți.

„Dar vom vedea ce se întâmplă. Cred că în două săptămâni vom ști în ce direcție mă îndrept”, a semnalat în continuare președintele american.

El a enumerat și care ar fi opțiunile sale după acest orizont de timp, menționând că va decide atunci dacă va impune sancțiuni masive Rusiei sau dacă pur și simplu va abandona încercările sale de mediere între Rusia și Ucraina și le va spune acestora că este lupta voastră.

Planul său inițial după summitul din Alaska era să fie organizat un summit trilateral Trump-Putin-Zelenski. Totuși, după întâlnirile de luni cu Zelenski și cu grupul de lideri europeni, și după ce într-o pauză a acestora a avut și cu Putin o discuție telefonică, Trump a anunțat că se lucrează la organizarea mai întâi a unei întâlniri bilaterale Putin-Zelenski și abia după aceasta ar urma să se desfășoare și trilaterala dorită.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat însă vineri că nu există încă niciun plan pentru un potențial summit între Putin și Zelenski, întrucât acesta din urmă a refuzat toate propunerile de compromis, în timp ce președintele ucrainean, care insistă de mult timp să se întâlnească direct cu Putin, acuză de partea sa Rusia că face totul pentru ca un astfel de summit să nu se poată desfășura.

Potrivit surselor Reuters, Putin ar fi cerut la summitul cu Trump ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas (formată din provinciile Donețk și Lugansk) și în schimb Rusia să înghețe restul liniei frontului, dar ar fi devenit mai flexibil față de ideea unor garanții de securitate oferite Ucrainei de state occidentale, inclusiv de SUA, însă în afara NATO și fără trimiterea unor trupe ale acestei alianțe în Ucraina.

Rusia controlează circa 88% din Donbas și circa 73% din provinciile Zaporojie și Herson. În cadrul unui posibil acord, Moscova este dispusă să se retragă și din micile porțiuni ale provinciilor Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk pe care le-a ocupat.

Putin își menține însă vechile cereri ca Ucraina să renunțe la orice ambiții de aderare la NATO, ca această alianță să nu se mai extindă către est, armata ucraineană să-și limiteze capacitățile și să nu fie desfășurate în Ucraina trupe occidentale într-o eventuală forță de menținere a păcii.

Dar Zelenski afirmă că nu va ceda niciun teritoriu Rusiei și a acuzat vineri Kremlinul că face totul pentru ca o întâlnire a sa cu Putin să nu se poată desfășura. Mai mult, el le-a cerut aliaților occidentali ai Ucrainei să impună noi sancțiuni Rusiei dacă aceasta nu are voința de a opri războiul.

Zelenski a anunțat joi că așteaptă să primească în 7-10 zile din partea aliaților săi occidentali liniile generale ale garanțiilor de securitate pe care sunt dispuși să le ofere Ucrainei, după care va încerca să obțină o întâlnire cu Putin.

Ministrul rus de externe a semnalat însă că o întâlnire între Putin și Zelenski necesită mai întâi discuții aprofundate care să contureze soluții asupra principalelor chestiuni divergente și le-a reproșat liderilor europeni că subminează progresele obținute la summitul ruso-american din Alaska, în special prin insistența lor de a desfășura ca garanție de securitate după război trupe în Ucraina, o idee ”inacceptabilă” pentru Rusia, care avertizează că orice discuție asupra garanțiilor de securitate occidentale pentru Ucraina ce nu ține cont de poziția Moscovei nu va duce nicăieri.