Trei orașe chineze formează cel mai mare cluster de inovare de pe plan global, potrivit WIPO

În acest clasament, activitatea inovatoare este măsurată folosind trei parametri: cererile internaţionale de brevete, publicaţiile ştiinţifice şi numărul de acordurile cu fondurile de capital de risc, acesta din urmă fiind încorporat ca indicator începând cu acest an. Încorporarea acestui parametru a „reconfigurat clasamentul”, recunoaşte WIPO, propulsând grupul celor trei oraşe chineze pe primul loc şi depăşind axa Tokyo-Yokohama, care deţinea primul loc anul trecut şi se află acum pe locul al doilea. Pe locul trei se află axa San Jose-San Francisco (Statele Unite), iar pe locul patru se află China, capitala sa, Beijing, revenind ca un centru de inovare cu impact global.

Pe baza numărului de acorduri cu fondurile de capital de risc pe care le găzduieşte, Londra a sărit de pe locul 21 pe locul opt, iar din acelaşi motiv, centrele indiene au înregistrat progrese semnificative, Bangalore urcând de pe locul 56 pe locul 21.

„Acordurile cu fondurile de capital de risc surprind modul în care cunoştinţele ştiinţifice şi tehnologice se traduc în crearea de start-up-uri şi, în cele din urmă, în apariţia de noi produse şi servicii pe piaţă”, a subliniat WIPO, o organizaţie din subordinea sistemului Naţiunilor Unite.

Un alt aspect relevant al clasamentului este că primele 100 de centre de inovare sunt în prezent răspândite în 33 de economii, China şi Statele Unite având cel mai mare număr, 24 în prima şi 22 în cea de-a doua. Acestea sunt urmate de Germania, cu 7 centre de inovare, şi India şi Regatul Unit, cu câte câte patru.

Cu toate acestea, din perspectiva intensităţii inovării în raport cu mărimea populaţiei, cele mai importante sunt San Jose-San Francisco (SUA) şi Cambridge, în Regatul Unit.

În cazul Spaniei, Barcelona apare ca principalul centru de inovare, cu 435 de cereri de brevet, 6.016 articole ştiinţifice publicate şi 259 de acorduri cu fondurile de capital de risc la un milion de locuitori în ultimii cinci ani. Madridul se clasează cu două locuri mai jos, cu 255 de cereri de brevet, 6.117 articole ştiinţifice publicate şi 157 de acorduri cu fondurile de capital de risc bazate pe aceiaşi parametri şi pe o perioadă similară.

Sursa foto: Wikipedia