ANAF investighează firme implicate în fraude cu panouri fotovoltaice, prejudiciul estimat depăşeşte 3 milioane lei

Adaugă-ne ca sursă preferată

„O anchetă foarte utilă. Documentarul Recorder aduce în atenţia publică un nou fenomen de fraudă, pe care ANAF îl investighează din 2024

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) are în curs o investigaţie demarată anul trecut, care vizează firme implicate în comercializarea de panouri fotovoltaice. Printre acestea şi cazul evidenţiat azi în reportajul Recorder. (…) Din investigaţia Antifraudei reiese că doar o astfel de societate a făcut retrageri cash de peste 800.000 de lei. Investigaţiile sunt în curs, pentru a demasca reţelele care operează în acest mod. Sunt deja puse sechestre şi confiscate mărfuri, iar datele la zi arată astfel: peste 5.500 de panouri confiscate; sume de peste 1,3 milioane de lei confiscate”, a scris ministrul, joi, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, prejudiciul estimat depăşeşte suma de 3 milioane de lei.

„Am cerut ANAF să prezinte public rezultatele întregii anchete, pe măsura avansării cercetărilor şi identificării tuturor celor vinovaţi”, a adăugat Alexandru Nazare.

Totodată, ministrul Finanţelor a explicat cum funcţionează schema de fraudare.

„Cum funcţionează schema. Anumite firme importă panouri fotovoltaice pe care ulterior le livrează în Bulgaria către firme fictive, create de persoane care instrumentează întregul circuit de fraudulos. Apoi, mărfurile sunt reintroduse în România, dar prin alte firme, controlate de aceleaşi persoane. Mărfurile sunt ulterior vândute printr-un lanţ fictiv de tranzacţii în care sunt implicate firme fantomă, care sunt administrate în acte de terţi, fără însă a declara veniturile.

Mai mult, firmele importatoare depun bilanţuri, în care prezintă o situaţie financiară nereală, nesusţinută de tranzacţiile desfăşurate. Asta pentru a avea credibilitate în faţa furnizorilor şi a beneficia de credite furnizor pentru a le fi livrate bunurile cu plata ulterioară. Panourile ajung apoi la cumpărători reali, de bună credinţă. Dar firmele care le vând nu declară ulterior veniturile reale. Sumele de bani obţinute prin vânzările finale la cumpărătorii de bună credinţă sunt retrase ulterior în numerar de la bancomate de către administratorii reali (ţepari, în limbaj popular)”, a scris ministrul Finanţelor pe reţeaua de socializare.