Record trist. Datoria externă a explodat în 2025, cu un plus de 8 miliarde de euro doar în iulie și o dublare a serviciului datoriei. Toate datele BNR și structura împrumuturilor

Economica anunța în premieră că luna iulie 2025 a marcat un record trist, în condițiile în care datoria externă totală a crescut cu 8 miliarde de euro doar în această lună, iar cea pe termen lung cu peste 9 miliarde de euro.

Creșterea datoriei externe a României în toată perioada ianuarie – iulie 2025 (cu 15,3 miliarde de euro, până la 220,2 miliarde de euro), la rândul său un record,  a fost determinată de mai mulți factori structurali și conjuncturali, care se văd în detaliu în statisticile BNR.

La 31 iulie 2024, soldul datoriei externe totale a României a fost de aproximativ 180,1 miliarde de euro. Această valoare a reprezentat o creștere de 8,3% față de 31 decembrie 2023.

Creșterea datoriei externe a României în ianuarie – iulie 2025 este explicată în principal de emisiunile masive de obligațiuni externe și împrumuturile contractate de stat pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei scadente. Economica anunța în premieră că luna iulie 2025 a marcat un record trist, în condițiile în care datoria externă totală a crescut cu 8 miliarde de euro doar în această lună, iar cea pe termen lung cu peste 9 miliarde de euro.

Citește și: Anunț alarmant de la BNR! Record istoric: Datoria externă a României a crescut cu 8 miliarde de euro doar în iulie, cât 2,5% din PIB. O lună cât 40% din tot creditul de la FMI, CE, BM luat în criza din 2009

În plus, companiile private au atras mai multe credite comerciale și împrumuturi externe, iar băncile au adus lichiditate din exterior. Reducerea datoriei externe a BNR a compensat parțial, dar nu a inversat trendul ascendent.

Numai o singură emisiune de bonduri guvernamentale pe piața externă a fost 4,7 mld. euro

Potrivit BNR, administrația publică a contribuit la creșterea datoriei externe cu 13,4 miliarde de euro (de la 107,4 mld. la 120,8 mld. euro). Defalcat, cele 13,4 mld. euro se împart în titluri de natura datoriei (emisiuni de euroobligațiuni și obligațiuni verzi), unde creșterea a fost de aproape 11 mld. euro, reflectând intensificarea finanțării deficitului bugetar prin piața externă și împrumuturi externe contractate de stat care au urcat cu 2,4 mld. euro.

Statul a emis masiv titluri externe pentru acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei scadente în condiții de volatilitate ridicată a dobânzilor. Acesta este principalul factor al creșterii datoriei externe.

Cea mai mare emisiune a fost cea a euroobligațiunea din 9 iulie 2025, de aproximativ 4,7 miliarde euro, care a fost una dintre cele mai mari emisiuni guvernamentale pe piețele externe din ultimii ani pentru România.

De altfel, Programul „Medium Term Notes” (MTN), program de finanțare prin euroobligațiuni, a fost extins. Astfel, Guvernul a programat pentru 2025 ca necesarul de finanţare externă (prin euroobligațiuni) să fie de circa 13 miliarde de euro. Plafonul programului MTN a fost majorat până la ~90 miliarde de euro, pentru a permite derularea de emisiuni externe de stat, inclusiv eurobonduri, ceea ce înseamnă că anul acest vor mai exista astfel de emisiuni.

Creditul furnizor funcționează încă foarte bine și pe plan extern

Companiile și corporațiile non-financiare au contribuit la creșterea datoriei publice în primele șapte luni din 2025 cu 2,4 mld. euro. Creșterea a provenit mai ales din credite comerciale și avansuri (+1,4 mld. euro), ceea ce sugerează intensificarea importurilor finanțate prin credit furnizor.

Celelalte componente au fost împrumuturile externe (+0,4 mld. euro), în special pentru investiții și refinanțări și titlurile (+0,5 mld. euro).

Mediul corporativ a contribuit la creșterea datoriei externe, dar într-o măsură mult mai mică decât administrația publică.

Sectorul bancar a contribuit și el printr-un plus de 0,5 mld. euro la datoria externă a băncilor comerciale. Contribuția majoră s-a axat pe atragerea de numerar și depozite de la nerezidenți (+0,4 mld. euro), pentru susținerea lichidității bancare

Excepția băncii centrale: BNR a scăzut datotria externă

Datoria externă a BNR a scăzut de la 4,5 mld. la 3,2 mld. euro (–1,3 mld. euro). Principalul factor a fost reducerea poziției la alocările de DST (Drepturi Speciale de Tragere) către FMI. Această măsură a temperat parțial creșterea totală.

În total, datoria pe termen lung a crescut cu +16,1 mld. euro, ceea ce arată preferința pentru finanțare externă stabilă, destinată în special statului. Datoria pe termen scurt a scăzut cu –0,8 mld. euro, ceea ce reflectă o reducere a dependenței de finanțare externă imediată, mai volatilă.

În schimb, serviciul datoriei externe (ianuanrie – iulie 2025) a fost de 53,2 mld. euro, aproape dublu față de aceeași perioadă din 2024. Totuși, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 14,6% (de la 19,6% în 2024), semn că reînnoirile și maturitățile au fost gestionate mai bine.

Rezervele valutare acoperă 100,4% din datoria externă pe termen scurt, ceea ce menține un buffer de siguranță.