Agricultura în faliment. Câți producători agricoli au tras obloanele anul acesta

89 de companii cu activitatea principală cultivarea cerealelor, leguminoaselor și oleaginoaselor au intrat în insolvență anul acesta, până la data de 16 septembrie, arată o analiză realizată de Oficiul Național al Registrului Comerțului ( ONRC) la cererea Economica. Reprezintă aproximativ 2% din cele 4.621 de dosare de insolvență deschise în perioada analizată, ponderea fiind chiar mai mare decât tot anul  trecut când, în total, au intrat în insolvență 7.345 de firme din care 122 (adică 1,6%) au domeniul de activitatea cultivarea plantelor.

În cele mai multe cazuri ( 52 de dosare din cele 89), insolvența a fost cerută de creditorii nevoiți să apeleze la această variantă extremă pentru a-și recupera datoriile. În restul cazurilor, solicitarea de a intra în insolvență a fost chiar la cererea companiei debitoare.

Anul trecut, din cele 122 de cazuri de insolvență, 53% au fost la cererea companiei, iar restul la cererea creditorilor și a debitorilor prin lichidatori din dizolvare sau lichidare.

Situația fermierilor în faliment

În plus față de cazurile de insolvență, anul acesta a adus falimentul a 57 de cultivatori  dintr-un total de 4.302 dosare de insolvență la nivel național ( 1,3%), ceea ce înseamnă, din nou că, raportat la toate falimentele, agricultură a fost ceva mai afectată în acest an decât în 2024.

Anul trecut, au deschis procedura falimentului 6.693 de firme dintre care 78 (1,1%) cu domeniul principal de activitate cultivarea cerealelor, oleaginoaselor și leguminoaselor.

Statistica a fost realizată de ONRC având în vedere procedurile de insolvenţă (procedura generală şi procedura simplificată) și procedurile de faliment (procedura generală şi procedura simplificată) pentru profesioniștii înregistrați în Registrul Comerțului ce s-au deschis în perioada 01.01.2024 – 16.09.2025, raportat la data hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii de insolvenţă, pentru actele publicate în Buletinul procedurilor de insolvență până la data de 16.09.2025.

Cum au ajuns fermierii la insolvență sau chiar faliment

De la izbucnirea războiului din Ucraina, fermierii români se confruntă cu numeroase presiuni ce au dus, în principal, la decapitalizarea firmelor lor.  Au fost nevoiți să facă față scumpirilor de inputurilor ( de ex îngrășăminte), concurenței neloiale din partea mărfurilor din Ucraina și prețurilor de valorificare a mărfii care a tot fluctuat. Anul trecut am avut cele mai mici producții la cereale din ultimii zece ani , iar anul acesta, deși avem producții record la unele culturi precum grâul, prețurile din piață sunt mult prea mici față de investiția în înființarea și protejarea culturilor. 

Spre exemplu, potrivit datelor asociației LAPAR, costurile de la înființarea culturii și până la recoltare au crescut cu circa 20% în România, în condițiile în care în toată lumea,  inclusiv  în Europa prețurile de productie au scăzut. Aceasta și din cauza liberalizării prețurilor la energia electrică de la 1 iulie.

Vorbim așadar de un deficit de finanțare pe fondul unei accesări dificile a creditelor bancare și a unor subvenții publice ce nu acoperă în totalitate nevoile financiare pentru a face investiții.

Potrivit unui sondaj BNR privind accesul la finanțare, una din cinci firme agricole a raportat că i-a fost respinsă cererea de credit. În același timp, Raportul asupra stabilității financiare din iunie 2025 subliniază că numărul firmelor agricole insuficient capitalizate este în creștere, iar datoriile sectorului au ajuns în iunie 2024 cu 27% mai mari față de aceeași lună a anului anterior.

„Agricultura și industria agroalimentară din România se confruntă cu un deficit major de finanțare. Fermierii întâmpină dificultăți în accesarea creditelor bancare, subvențiile publice nu acoperă pe deplin nevoile de investiții, iar investițiile private rămân reduse. Aceste probleme au efecte de domino asupra întregului lanț agroalimentar – de la producția primară până la procesare și distribuție – afectând competitivitatea și securitatea alimentară a țării”, au transmis reprezentanți ai Clubul Fermierilor Români care a lansat un grup de lucru dedicat identificării de soluții pentru finanțarea în agricultură.

Grupul va reuni fermieri, procesatori, bănci, fonduri de investiții și autorități publice pentru a proiecta instrumente complementare creditului și subvențiilor: scheme de garantare extinse, credite pe termen lung adaptate agriculturii, fonduri de investiții mixte public–privat și mecanisme de asistență tehnică pentru pregătirea companiilor.