Deficitul bugetar a ajuns la 4,54% din PIB în primele opt luni din 2025

Adaugă-ne ca sursă preferată

Anul trecut, deficitul bugetar era de 80,87 de miliarde de lei în aceeaşi perioadă, respectiv 4,59% din PIB.

Veniturile totale au însumat 420,11 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2025, înregistrând o creştere de 11,8% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 de puncte procentuale (pp), respectiv cu 0,38 pp în cazul veniturilor curente – cu precădere impozit pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize – şi cu 0,36 pp la fondurile europene.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 39,63 de miliarde de lei, înregistrând o creştere de 20,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+77,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%.

Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 137,73 de miliarde de lei, consemnând o creştere de 10,3% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată şi de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat în primele opt luni ale anului trecut (14,8 miliarde de lei în ianuarie – august 2025, faţă de 11,6 miliarde de lei în ianuarie – august 2024).

Potrivit ministerului de resort, încasările din impozitul pe profit au însumat 27,09 miliarde de lei, consemnând o creştere de 11,7% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.

Încasările nete din TVA au însumat 82,55 miliarde de lei, marcând o creştere de 6,9% (an/an). „Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+8%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (22,1 miliarde de lei în ianuarie – august 2025, comparativ cu 20,5 miliarde de lei în ianuarie-august 2024), cât şi de un efect de bază mai ridicat.

Veniturile din accize au însumat 32,36 de miliarde de lei, consemnând o creştere de 15,9% (an/an), în condiţiile unor evoluţii pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (18,5%) şi accizele pentru produsele energetice (+15,4%). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

De asemenea, veniturile nefiscale au însumat 37,61 de miliarde de lei, în creştere cu 4,6%, în condiţiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 miliarde de lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 31,49 miliarde de lei, în creştere cu 37,3% (an/an).

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost în sumă de 506,47 miliarde de lei, o creştere în termeni nominali cu 10,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 25,9% din PIB la 26,6% din PIB.

În context, cheltuielile de personal au însumat 113,3 miliarde de lei, în creştere cu 6,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal şi-au menţinut ponderea la nivelul de 6% din PIB.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 63,32 de miliarde de lei, în creştere cu 4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 8,6% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 33,18 miliarde de lei, cu 10,33 de miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 167,4 miliarde de lei în creştere cu 13,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Potrivit MF, evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. „Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 8 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,4 miliarde de lei”, precizează Ministerul Finanţelor.

În primele opt luni ale anului, cheltuielile cu subvenţiile au fost de 8,54 de miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (856,45 de milioane de lei).

Alte cheltuieli au fost de 12 miliarde de lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 38,9 miliarde de lei, în creştere cu 25,89% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

În privinţa cheltuielilor pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, acestea au fost în valoare de 71,95 de miliarde de lei, cu 10,65% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost de 65,03 miliarde de lei.

Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB. Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că România a convenit cu Comisia Europeană să închidă anul cu un deficit de 8,4% din PIB.