SUA vor furniza Ucrainei informaţii secrete pentru a lovi în interiorul Rusiei – Wall Street Journal

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, Washingtonul solicită aliaţilor din cadrul NATO să ofere un sprijin similar, au afirmat oficialii americani, confirmând detaliile relatate iniţial de Wall Street Journal.

Această decizie reprezintă prima schimbare de politică cunoscută pe care preşedintele Donald Trump a aprobat-o de când şi-a înăsprit retorica faţă de Rusia în ultimele săptămâni, într-o încercare de a pune capăt războiului de peste trei ani dus de Moscova în Ucraina. Washingtonul face de mult timp schimb de informaţii cu Kievul, dar Wall Street Journal afirmă că de acum Ucrainei îi va fi mai uşor să lovească obiective ale infrastructurii energetice ruse, cum ar fi rafinării, conducte şi centrale electrice, cu scopul de a priva Kremlinul de venituri şi petrol. Trump a presat ţările europene să înceteze să mai cumpere petrol rusesc în schimbul acceptului său de a impune sancţiuni severe împotriva Moscovei, în încercarea de a opri finanţarea invaziei Rusiei în Ucraina, scrie Agerpres.

Nici Casa Albă şi nici misiunea Ucrainei la Naţiunile Unite nu au răspuns deocamdată la solicitările de comentarii din partea Reuters. La fel, misiunea Rusiei la ONU a refuzat să facă vreun comentariu.

Măsura intervine în timp ce Statele Unite analizează o cerere a Ucrainei privind livrarea de rachete Tomahawk, cu o rază de acţiune de 2.500 km, suficient pentru a lovi Moscova şi cea mai mare parte a Rusiei europene dacă sunt lansate din Ucraina.

Kievul şi-a dezvoltat propria rachetă cu rază lungă de acţiune, denumită Flamingo, dar nu se cunoaşte numărul acestora, având în vedere că racheta se află în faza incipientă de producţie.

Potrivit unor responsabili americani citaţi de WSJ, informaţiile despre un schimb suplimentar de date operative a venit cu puţin timp înainte de un mesaj postat de Donald Trump săptămâna trecută pe reţelele de socializare, în care a sugerat că Ucraina ar putea recuceri toate teritoriile ocupate de Rusia, într-o schimbare izbitoare de ton în favoarea Kievului.

„După ce am văzut problemele economice (războiul) pe care le provoacă Rusia, cred că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene, este în poziţia de a lupta şi câştiga întreaga Ucraină în forma sa iniţială”, a scris Trump pe Truth Social marţea trecută, la scurt timp după întâlnirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Rusia a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina în februarie 2022, numind-o „operaţiune militară specială”, pentru a stopa apropierea Kievului de Occident şi ceea ce Moscova consideră a fi o expansiune periculoasă a NATO către Est.

Kievul şi aliaţii săi europeni consideră invazia drept o agresiune brutală, ilegală şi neprovocată pentru acapararea de teritorii în stil imperialist.

Trump şi-a început al doilea mandat prezidenţial în ianuarie, promiţând că va pune capăt rapid războiului în Ucraina.

„Preşedintele Trump este un tip aparte de politician. Îi plac soluţiile rapide, iar aceasta este o situaţie în care soluţiile rapide nu funcţionează”, a declarat miercuri ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, în cadrul unei conferinţe de presă care a marcat începutul preşedinţiei Rusiei la Consiliul de Securitate al ONU, în octombrie.

Nebenzia a citat o declaraţie făcută anterior de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, potrivit căruia, chiar dacă SUA ar decide să livreze rachete Tomahawk Ucrainei, „aceasta nu va schimba situaţia de pe câmpul de luptă”.

Ar fi pentru prima oară când SUA ar oferi asistenţă Ucrainei în atacurile cu rază lungă de acţiune asupra teritoriului rus, vizând obiective energetice, au declarat interlocutorii Wall Street Journal.

Veniturile din energie rămân cea mai importantă sursă de lichidităţi a Kremlinului pentru finanţarea efortului de război, făcând din exporturile de petrol şi gaze o ţintă centrală a sancţiunilor occidentale.

Donald Trump a impus o taxă suplimentară la importurile din India pentru a exercita presiuni asupra New Delhi să înceteze achiziţiile de ţiţei rusesc la preţ redus, şi a făcut presiuni asupra unor ţări precum Turcia să înceteze de asemenea să mai cumpere ţiţei de la Rusia.

Miniştrii de finanţe din G7 (grupul celor mai industrializate şapte ţări din lume care grupează Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA) au declarat miercuri că vor lua măsuri comune pentru a creşte presiunea asupra Rusiei, vizându-i pe cei care continuă să-şi sporească achiziţiile de petrol rusesc şi pe cei care ajută Moscova să eludeze sancţiunile occidentale.