Recesiune în România. Ce contracţie va suferi economia României în acest an şi în 2026 – Anunţ de la BRD

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Pe mine mă amuză teribilă opinii de genul „noi vedem o uşoară contracţie, dar o să spunem că o să fie uşor sub 1%”. Am avut genul ăsta de discuţii şi le-am transmis celor cu care am discutat. În felul acesta îi păcăliţi până şi pe guvernanţi pentru că ei au impresia că calculele pe care şi le-au făcut sunt bune, pentru că le confirmaţi acele calcule şi n-aveţi argumente. Uitaţi-vă la consum, uitaţi-vă la variaţia stocurilor, uitaţi-vă la modul în care evoluează preţurile, uitaţi-vă la industrie, uitaţi-vă la agricultură. Uitaţi-vă unde vreţi, absolut unde veţi, în panoul ăla care arată cum se formează PIB-ul pe venituri şi pe cheltuieli şi veţi avea destul de multe semne de întrebare. Dar, precum se spunea bine la început, o recesiune trebuie privită ca pe un proces de întremare, un proces de curăţare. Nu ca pe un proces malefic, pentru că nu e malefic, pentru că de asta există ciclu economic. Altfel, am sta mereu pe creştere, o frumoasă utopie. Pot să dau exemple din trecut, dar nu cred că e cazul. Cred că mulţi şi le aduc aminte chiar şi acum. Deci avem în vedere o contracţie a economiei, undeva de până în 0,6% din PIB în acest an, care va continua cu o contracţie şi anul viitor, de peste 2%. Astea sunt cifrele din scenariul central din momentul de faţă. Dacă cineva asumă că liberalizarea preţurilor energiei şi gazelor nu va avea un impact asupra consumului, principalul motor al creşterii economice, este liber să o facă. Dar nu va convinge. Cel puţin nu pe mine”, a spus Florian Libocor, scrie Agerpres.

De asemenea, el a vorbit despre schimbările fiscale din acest an, precum majorarea cotei de TVA, calificând drept o „glumă” afirmaţia potrivit căreia această măsură a adus venituri în plus.

„Prima regulă care s-a schimbat a fost majorarea TVA, prima dintre cele mai consistente, de la 1 august, şi deja se vorbeşte despre majorarea veniturilor. Este o glumă. Ceea ce am văzut majorat sunt efecte, dacă doriţi întârziate, sau în sfârşit, efecte ale fostei colectări întărită oarecum puţin prin aparatul de colectare, nicidecum efecte ale majorării TVA. Doi, umblăm la costuri, reducem, facem. Vorbeam de rezilienţă. Aţi observat care e rezilienţa aparatului? Fenomenal de mare. Cât credeţi că va fi intervalul de transformare 1-3 ani? Ce vreau să spun este că este foarte bine că s-a anunţat şi am subscris ideii că acest efort are o limită până în 2026 şi după aceea intrăm în zona de creştere. Însă este o limită nerealistă”, a declarat Florian Libocor.

Prezent la eveniment, Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, a afirmat că se observă o scădere puternică a consumului, creşterea şomajului şi a insolvenţelor, ceea ce este consistent cu un episod de recesiune.

„Chiar şi recesiune dacă ar fi, ar fi o recesiune uşoară anul acesta, adică sub 1% scădere economică. Practic jucăm la zero anul acesta. Anul viitor poate jucăm spre 1%, dar nu văd mari şanse de relansare economică. Politica fiscală este o piedică importantă şi deficitul este o piedică importantă în a relua creşterea economică. Însă acesta este scenariul de bază. Scenariul de risc este cel cu downgrade în care e cu totul altceva şi să sperăm că nu ajungem acolo”, a spus Adrian Codirlaşu.

Coface are o estimare mult mai optimistă pentru România. Potrivit unei prezentări a lui Mateusz Dadej, regional economist for Coface Central and Eastern Europe, economia României ar prea creşte cu 0,5% anul acesta şi cu 1,2% anul viitor. Conform datelor prezentate, România ar avea una dintre cele mai anemice creşteri din regiune, în urma sa fiind doar Austria, cu o creştere de 0,4% în acest an şi 0,6% anul viitor. Din prezentare reiese că Ungaria va acea o creştere economică de 0,8% anul acesta şi 2,3% anul viitor, iar Bulgaria de 2,7% anul acesta şi 2,6% în 2026.