Evaziunea fiscală din Italia e la un nivel mai înalt decât se credea

Evaziunea fiscală este o problemă sensibilă din punct de vedere politic în Italia. Datele publicate luni acoperă, în principal, perioada de dinaintea preluării mandatului de către premierul Giorgia Meloni, în octombrie 2022, dar ar putea avea un impact asupra dezbaterii cu privire la modificările aduse politicilor Meloni pe care le-a moştenit.

Meloni a susţinut că măsurile represive din trecut nu au funcţionat şi a cerut măsuri pentru o abordare mai blândă cu privire la colectare impozitelor, inclusiv prin creşterea plafonului la plăţile în numerar şi oferirea a numeroase amnistii fiscale. Oponenţii ei spun că aceste măsuri vor agrava situaţia.

Conform unui raport al unei comisii numite de guvern, care nu a fost încă publicat, dar pe care Reuters l-a putut consulta, suma maximă estimată a impozitelor şi contribuţiilor sociale ratate a crescut cu 3,5 miliarde de euro, ajungând la 102,5 miliarde de euro în 2022, de la 99 de miliarde de euro în 2021.

Aceasta după ce, în 2021, evaziunea fiscală a crescut cu aproximativ 2,4 miliarde de euro faţă de 2020.

Italia îşi publică estimările delicate privind evaziunea fiscală cu un decalaj de trei ani, astfel încât guvernele nu pot include creşteri care s-ar putea dovedi temporare în veniturile lor guvernamentale.

Noile cifre iau în considerare datele provenite de la revizuirea, din 2024, a conturilor statului de către biroul de statistică ISTAT, precum şi o nouă metodologie care a dus la o revizuire majoră a estimărilor anterioare privind evaziunea fiscală.

Mai multe guverne italiene au susţinut că problema evaziunii fiscale se atenuează, invocând o tendinţă descendentă. Însă, conform noilor cifre, îmbunătăţirea totală din 2018 până în 2022 a fost, în cel mai bun caz, de doar 5,9 miliarde de euro, cu mult sub cele 26 de miliarde din perioada 2017-2021, indicate în raportul anterior publicat la sfârşitul anului trecut.

Economiştii sunt de părere că îmbunătăţirea înclinaţiei de a plăti taxe se datorează regulilor introduse progresiv începând din 2011, care au promovat plăţile digitale trasabile şi au înăsprit controalele.

Printre măsurile luate până acum de Meloni, în ideea de a atenua combaterea evaziunii, se numără ridicarea plafonului pentru plăţile în numerar de la 1.000 de euro la 5.000 de euro. Meloni a fost nevoită să renunţe la o propunere de reducere a sancţiunilor împotriva comercianţilor care refuză să accepte plăţi digitale mai transparente, în urma criticilor venite de la Comisia Europeană

Bugetul pentru 2026, anunţat luna aceasta, include o amnistie fiscală la scară largă, care permite persoanelor care nu şi-au onorat facturile fiscale până în 2023 să soluţioneze disputa cu fiscul fără sancţiuni sau dobânzi.