Problema locuirii în România: cum locuim comparativ cu ceilalți europeni. Stăm în locuințe mici, supraaglomerate și fără toalete interioare

Rata deprivării severe de locuire este definită ca procentul populației care locuiește într-o locuință considerată supraaglomerată, care prezintă în același timp cel puțin una din caracteristicile următoare: acoperiș cu scurgeri, fără baie/duș și fără toaletă interioară sau o locuință considerată prea întunecată.

La acest capitol, țara noastră este depășită doar de Letonia unde 11,5% din populație este înregistrată ca trăind în deprivare severă de locuire. Alte state din UE care se confruntă cu procente ridicate din populație care locuiește în condiții extrem de precare sunt: Grecia (6,9% din populație), Bulgaria (6%), Portugalia (6%), Italia (5,8%). La polul opus se situează Malta (0,5% din populație), Irlanda (0,9%) și Finlanda (1%).

În România, procentul de 9,6% din populație care trăiește în deprivare severă de locuire este însă în scădere față de anii anterior când era chiar și mai ridicat: 19,8% în 2015 și 14,2% în 2020.

Una din cele mai răspândite probleme cu care se confruntă românii când vine vorba de locuire este supraaglomerarea: 59,3% dintre familiile cu copii din România trăiesc în locuințe supraglomerate, cel mai mare procent dintre statele membre UE. Procente ridicate se înregistrează și în Bulgaria cu 52,9% și Letonia cu 52,2%. La polul opus se află Olanda (6,2% din familiile cu copii trăiesc în locuințe supraaglomerate), Malta (5%) și Cipru (3,8%).

Nici la capitolul elemente sanitare România nu se află într-o situație mai bună: 13,9% din populația totală nu are nici baie, nici duș, nici toaletă cu apă în gospodărie, comparativ cu Letonia (5,2%), Bulgaria (4,7%), și Lituania (4,5%).