De la 1 noiembrie se scumpesc energia electrică și energia termică. Cât vor trebui românii să plătească în plus

„Din 2011, românii sunt obligaţi să achite o „taxă” de cogenerarea de înaltă eficienţă pentru fiecare kWh consumat, cu scopul finanţării construcţiei de noi centrale/modernizarea celor existente, care să aibă o eficienţă superioară şi astfel să ajungă să producă energie electrica şi termică mult mai ieftină în viitor. Practic, după 14 ani de plată a acestei taxe energia electrică de către români, ar fi trebuit să avem energie termică şi energie electrică mai ieftină şi nu mai scumpă”, susţine preşedintele AEI, Dumitru Chisaliţă, într-o analiză transmisă către Agerpres.

Taxa sau contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă este o sumă percepută clientului pe fiecare kWh de energie electrică consumată, introdusă pentru a finanţa producătorii de energie care generează simultan energie electrică şi termică (cogenerare), cu eficienţă ridicată.

Această schemă a fost instituită în conformitate cu Directiva de eficienţă energetică (Directiva 2004/8/CE, transpusă în România prin Hotărârea de Guvern nr. 1215/2009 şi Ordinul ANRE nr. 107/2011), şi prevedea dezvoltarea în România cu banii strânşi din această taxă, de centrale de cogenerare cu randamente de 75 – 80%, respectiv centrale în care costurile cu combustibilul trebuia să se reducă de 2,5 ori, permiţând astfel posibilitatea reală de scădere a preţului energiei electrice şi energiei termice (randamentul CET-urilor româneşti vechi fiind estimată în unele lucrări la circa 30%).

„Specularea unor articole din Directiva Europeană privind producerea de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă a permis schimbarea scopului pentru care a fost gândită taxa de cogenerare, şi a fost deturnată pentru a continua „subvenţionarea mascată” a sistemului de producţie a energiei termice”, menţionează Chisăliţă.

Durata iniţială a schemei a fost 2011 – 2023 şi, ulterior, a fost prelungită până în anul 2033. Valoarea taxei a evoluat în această perioadă urmând să atingă valoarea de 0,00136 de lei/kWh începând cu 1 noiembrie 2025, când va creşte cu 62%.

Specialistul AEI susţine că, din 2011 până la sfârşitul lui 2024, s-au acumulat peste 13 miliarde de lei (aproximativ 2,6 miliarde de euro), bani care s-au folosit aproape exclusiv la subvenţia energiei termice în 10 – 15 oraşe.

„Această creştere a cuantumului taxei de cogenerare determină o creştere de 0,5% a preţului energiei electrice. Sigur, această creştere a preţului energiei electrice nu este semnificativă, dar se pune problema echităţii: De ce un consumator de energie electrică dintr-un sat din Munţii Apuseni, care nu are nici un venit, să achite o parte din factura din energia termică a unei persoane care trăieşte într-un oraş cu salarii de mii de euro? Începând cu 1 noiembrie 2025, intră în vigoare TVA redus, de 11%, pentru termoficare, valabil până la 31 martie 2026, destinată încălzirii populaţiei, şcolilor, spitalelor şi altor instituţii publice, dar doar în perioada 1 noiembrie – 31 martie, conform Legii nr. 39/2023 şi Codului Fiscal actualizat (art. 291 alin. 3 lit. n)”, a transmis preşedintele AEI.

Potrivit sursei citate, preţul facturat către populaţie pentru o gigacalorie (Gcal), în Bucureşti, de la 1 noiembrie 2025, va fi de 366,94 de lei (cu TVA), iar costurile lunare estimate pentru achitarea energiei termice sunt de 330 – 370 de lei pentru o garsonieră, 480 – 550 de lei pentru un apartament cu două camere, între 320 şi 730 de lei pentru un apartament cu trei camere şi între 870 şi 990 de lei pentru un apartament cu patru camere.

Astfel, conform AIE, în iarna 2025/2026 vom avea o creştere de 2% a preţului energiei termice pentru consumatorul final. În acest context, costul mediu cu energia termică în Bucureşti, în lunile de iarnă 2025/2024, vor fi mai mari cu circa 8 lei/lună la o garsonieră şi cu până la 18 lei/lună pentru un apartament cu patru camere.