Mandatul misiunii ONU din Columbia a fost prelungit, dar competențele sale au fost restrânse ca urmare a presiunilor SUA. Administrația Trump are o relație foarte proastă cu președintele Gustavo Petro

Adaugă-ne ca sursă preferată

Rezoluţia, adoptată cu 12 voturi pentru şi două abţineri (Statele Unite şi Rusia), prelungeşte mandatul Misiunii de Verificare din Columbia până la 31 octombrie 2026, dar îl concentrează pe funcţia sa principală de a sprijini verificarea şi monitorizarea acordului de pace din 2016.

Creată în urma acestui acord între FARC (Forţele Armate Revoluţionare din Columbia) şi guvernul preşedintelui de atunci şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Juan Manuel Santos, această misiune politică a ONU supraveghează implementarea acordului, care a dus la dezarmarea a mii de luptători de gherilă.

Mandatul său a fost ulterior extins, în special pentru a monitoriza deciziile instanţelor având legătură cu conflictul şi prevederile pentru protecţia minorităţilor etnice din ţară.

Însă, la începutul lunii octombrie, ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, criticând politicile „iresponsabile” ale preşedintelui Petro, a lăsat să planeze îndoiala cu privire la sprijinul SUA pentru reînnoirea misiunii, argumentând că mandatul acesteia a fost extins „pentru a reflecta excesiv priorităţile politice”, în special „sprijinul pentru grupurile minorităţilor etnice”.

Confruntat cu riscul unui veto din partea SUA, Consiliul de Securitate, ai cărui membri şi-au exprimat sprijinul ferm pentru misiune, a ajuns la un compromis prin reducerea responsabilităţilor sale.

Statele Unite au salutat vineri eforturile Regatului Unit, însărcinat cu elaborarea textului, pentru „schimbarea de focalizare” a acestui mandat.

„Cu toate acestea, Statele Unite au încă rezerve semnificative cu privire la procesul de pace din Columbia, care include şi înrăutăţirea situaţiei de securitate şi riscul de impunitate pentru terorişti şi traficanţi de droguri”, a declarat Mike Waltz vineri, explicându-şi abţinerea.

Săptămâna trecută, Statele Unite au anunţat sancţiuni împotriva preşedintelui Petro, a fiului său, a soţiei sale şi a ministrului său de Interne, acuzându-i că nu au reuşit să reducă producţia de cocaină din ţară.

Totodată, Washingtonul i-a revocat viza preşedintelui columbian la sfârşitul lunii septembrie, după un discurs pe care acesta l-a ţinut la un miting pro-palestinian în timpul vizitei sale la Adunarea Generală a ONU de la New York, unde a cerut în special armatei americane să „nu se supună” ordinelor superiorilor.

„Trebuie să subliniez că Columbia, la fel ca marea majoritate a membrilor (Consiliului de Securitate), a dorit să păstreze justiţia de tranziţie şi dimensiunea etnică a mandatului”, a răspuns ambasadoarea columbiană Leonor Zalabata Torres. Cu toate acestea, ea a salutat această reînnoire, chiar dacă limitată, care reprezintă „o încurajare de a persevera spre pace”.