România și Bulgaria vor să ceară SUA o derogare de la sancțiunile impuse companiilor petroliere ruse. Cele două țări se află într-o cursă contra cronometru pentru a salva rafinăriile Lukoil de pe teritoriul lor

Decizia Washingtonului de a include Lukoil și Rosneft pe lista neagră a dus țările UE în care sunt prezente cele mai mari două companii petroliere din Rusia într-o spirală descendentă, în timp ce acestea se luptă să prevină întreruperile în aprovizionarea cu combustibili înainte ca sancțiunile să intre în vigoare pe 21 noiembrie, relatează publicația Politico.eu.

Vineri, parlamentarii bulgari au aprobat un nou proiect de lege care ar permite Guvernului să numească un manager al giganticei rafinării Burgas, deținută de Lukoil, acordându-i puteri extinse pentru a prelua controlul operațional al instalației, a aproba vânzarea acesteia și a o naționaliza, dacă este necesar. Aceasta este unica rafinăria din Bulgaria. Între timp, Sofia tatonează terenul pentru a obține o scutire de sancțiuni..

România, unde se află rafinăria Petrotel a Lukoil, nu a luat încă o decizie oficială. Însă Bucureștiul ia în considerare să solicite o„prelungire a termenului de intrare în vigoare a sancțiunilor” în timp ce își elaborează propriul răspuns, a declarat un oficial guvernamental de rang înalt, sub protecția anonimatului. Naționalizarea este văzută ca o „ultimă opțiune”, a adăugat acesta.

Totuși, ministrul român al Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat pentru Plitico.eu că Bucureștiul este „pregătit” operațional pentru orice scenariu. Planul Guvernului va viza păstrarea „activității economice a României, dar în același timp oprirea finanțării Federației Ruse”, a adăugat el.

Trezoreria SUA, care trebuie să aprobe orice vânzare de active ale Rosneft și Lukoil, și Comisia Europeană au refuzat să comenteze.

Eforturile de a găsi un proprietar nou pentru rafinării au fost puse și mai mult sub semnul întrebării după ce casa de tranzacționare Gunvor, cu sediul în Elveția, și-a retras joi oferta de a cumpăra activele internaționale ale Lukoil, în urma unei reproșuri dure la adresa ofertei de vânzare din partea Trezoreriei SUA.

Noile măsuri au impact și asupra altor țări ale UE. Germania a obținut o scutire de șase luni pentru rafinăria Schwedt, deținută de Rosneft, care se află sub control guvernamental din 2022. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a călătorit vineri la Washington în speranța de a obține o derogare de la importurile de petrol rusesc prin conducte pentru țara sa și și pentru vecinii slovaci. Orban a și obținut derogarea pentru Ungaria.

Sancțiunile vin în contextul în care președintele Donald Trump devine din ce în ce mai frustrat de blocarea eforturilor de a asigura un armistițiu în Ucraina. Și UE și-a intensificat în ultimele luni campania de a pune capăt dependenței de Moscova pentru energie.

Probleme de tranziție

Din punct de vedere tehnic, obținerea de scutiri sau numirea unui manager susținut de stat pentru rafinării nu ar trebui să fie o problemă.

Acestea fiind spuse, cel mai rău scenariu, în care rafinăriile își încetează operațiunile, s-ar desfășura foarte diferit pentru cele două țări.

Pentru Bulgaria, unde rafinăria deținută de Rusia asigură până la 80% din necesarul de combustibil al țării, aceasta ar lăsa Sofia fără aprovizionare „până la sfârșitul anului”, a declarat Martin Vladimirov, analist senior la think tank-ul Centrul pentru Studiul Democrației.

Între timp, instalația din România furnizează aproximativ „20%” din combustibilul țării, a declarat Ana Otilia Nuțu, analist energetic la think tank-ul Expert Forum. Prin urmare, o închidere ar duce la „câteva luni” de creșteri ușoare ale prețurilor, a spus ea, în timp ce țara se grăbește să găsească importuri de înlocuire.

Totuși, o închidere ar putea afecta exporturile către Republica Moldova vecină, a adăugat ea. Și „dacă Republica Moldova este lovită cu adevărat grav, atunci va fi o altă… oportunitate uriașă de PR pentru Rusia”, a spus Nuțu.

Guvernul moldovean a prezentat vineri propria propunere de a cumpăra activele Lukoil din țară, inclusiv un depozit de combustibil pentru avioane, și a declarat că a solicitat, de asemenea, Washingtonului o amânare a sancțiunilor.

Mihail Krutikhin, cofondator al firmei de consultanță RusEnergy și expert în industria energetică rusă, a fost de acord că instalațiile ar trebui să poată „continua operațiunile” în siguranță, atâta timp cât viitorul lor proprietar păstrează personalul existent și angajează experți suplimentari.

O vânzare dificilă

În schimb, adevăratele probleme vin mai târziu.

În primul rând, asigurarea unui cumpărător nu va fi ușoară. Ambele rafinării sunt „bine conduse”, a declarat un fost director executiv al Lukoil. Însă găsirea unei firme dispuse să își asume riscuri juridice legate de sancțiuni, mărfuri scumpe, prime de asigurare mari și modernizări constante ale investițiilor va fi „dificilă”, au spus aceștia.

În timp ce Vladimirov a estimat valoarea rafinăriei bulgare, care a generat profit din punct de vedere istoric, la 1,5 miliarde de dolari, Petrotel din România este mai puțin atractivă, potrivit lui Nuțu. Instalația, care a avut o cifră de afaceri anuală sub 40 de milioane de euro în 2023, este încărcată cu datorii și „nevoie de investiții foarte mari”, a spus ea.

Lukoil nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea POLITICO.

Între timp, arbitrajul viitor este, de asemenea, o provocare, mai ales în contextul unei preluări de către guvern.

Deputații bulgari au adoptat vineri o versiune inițială a proiectului de lege privind confiscarea rafinăriilor în 30 de secunde. Această „grabă și lipsa completă a unei proceduri normale [vin] cu riscul de a face mai multe greșeli grave”, a declarat Ivaylo Mirchev, un deputat din partea opoziției, Bulgaria Democrată.

„Acum ei (parlamentarii n.red.) intenționează să acorde acestei persoane puteri atât de extraordinare încât, în cele din urmă, Lukoil va da în judecată Bulgaria, iar banii vor ajunge în Rusia”, a spus el.

Ministerul bulgar al Energiei a refuzat să comenteze.

În schimb, Nuțu a spus că decizia de a vinde rafinăriile trebuie coordonată „la nivelul UE”, pentru a preveni riscurile ca Lukoil să ocolească sancțiunile SUA.

Žygimantas Vaičiūnas, ministrul Energiei din Lituania, a fost de acord. Indiferent ce se întâmplă, a spus el, Bruxelles-ul ar trebui să investigheze potențialii cumpărători înainte ca tranzacția să aibă loc, având în vedere prezența ascunsă a Rusiei.

„Comisia Europeană are drepturi de monitorizare”, a declarat el pentru POLITICO. „În acest caz, ar trebui examinate toate posibilitățile.”