Rus despre autostrăzi: Vom analiza studiile de fezabilitate, în lucru. Vom vedea dacă unele trebuie blocate

‘Vom face o analiză privitor la situaţia studiilor de fezabilitate şi vom vedea dacă unele trebuie blocate. Bănuiesc că nu. O să verific, să văd dacă se pierd bani. Ceea ce vă pot spune în acest moment este că între ceea ce s-a gândit de-a lungul vremii şi ceea ce rezultă aici (din Master Plan – n. r.) nu sunt diferenţe foarte mari. Că există un studiu care s-a dus într-o anumită fază şi nu mai e nevoie în felul acesta, el se va corecta şi s-ar putea să existe, să spunem, şi diferenţe sau să se piardă şi ceva bani. Nu am o imagine exactă asupra acestui lucru. Invitaţia este să privim pozitiv acest document şi să încercăm să-l sprijinim chiar criticându-l şi să nu căutăm pur şi simplu dacă o fi ceva, 2 lei, ca să putem face o ştire din treaba asta, că nouă nu ştiri ne trebuie, ci drumuri expres, regionale şi autostrăzi’, le-a spus Rus ziariştilor, care au întrebat ce sume s-ar putea pierde în urma faptului că deja au fost scoase la licitaţie studii de fezabilitate pentru tronsoane care, în noul document, nu se mai califică pentru autostradă, ci pentru drumuri expres.

Ioan Rus a dat asigurări că majoritatea studiilor de fezabilitate scoase la licitaţie în mandatul fostului ministru al Transporturilor Dan Şova rămân valabile, chiar dacă au vizat realizarea de autostrăzi, întrucât drumurile expres se vor face în regim de autostradă.

‘În ceea ce priveşte studiile de fezabilitate scoase la licitaţie de Dan Şova, majoritatea rămân valabile, chiar dacă s-au făcut pentru autostrăzi. Pentru drumurile expres se vor face studii de autostradă, pentru că noi vom expropria la regim de autostradă unele zone, chiar dacă în acest moment vom construi un drum expres, urmând ca în timp să se transforme în autostradă. Iar între studiul de fezabilitate care este cu expropriere pentru autostradă şi proiectul tehnic care va fi pentru drum expres vor exista nişte diferenţe şi care vor releva diferenţele de cost între cele două proiecte’, a explicat şeful de la Transporturi.

Ministerul Transporturilor a planificat pentru 2014 realizarea studiilor de fezabilitate pentru 1.797 de kilometri de autostradă şi organizarea de licitaţii pentru 375,38 kilometri de autostradă.

Necesarul de autostrăzi al României este de încă 656 de kilometri, costurile estimate pentru realizarea lor, până în 2030, ridicându-se la 6,589 miliarde de euro, fără TVA, potrivit Master Planului General de Transport al României.

Conform documentului, România ar trebui să mai construiască 2.226 de kilometri de drumuri expres, costul estimat al acestora fiind de 17,519 miliarde de euro, fără TVA.

Proiectele de autostrăzi prevăzute în Master Plan pentru a fi construite până în 2030 sunt: Sibiu – Braşov (103 kilometri), costuri estimate de 690 milioane de euro, fără TVA, Ploieşti – Comarnic (49 kilometri, 310 milioane de euro, fără TVA), Craiova – Piteşti (115 kilometri, 870 milioane de euro, fără TVA), Braşov – Bacău (158 de kilometri, 2,068 miliarde de euro, fără TVA), Gilău – Borş (177 kilometri, 1,534 miliarde de euro, fără TVA), Comarnic – Braşov (54 kilometri, 1,117 miliarde de euro, fără TVA), acest ultim proiect fiind şi cel care se califică cel mai bine pentru autostradă, din punct de vedere al indicatorilor utilizaţi.

La capitolul drumuri expres, documentul prevede 16 proiecte: modernizarea centurii existente de sud a Capitalei, Bacău – Suceava, Suceava – Siret, Buzău – Focşani, Bacău – Focşani – Brăila – Galaţi, Turda – Halmeu, Găeşti – Ploieşti – Buzău – Brăila, Lugoj – Craiova, Bucureşti – Alexandria – Craiova, Sibiu – Piteşti, Suceava – Botoşani, Paşcani – Iaşi – Ungheni, Târgu Mureş – Paşcani, Braşov – Piteşti, Bacău – Piatra Neamţ, Constanţa – Tulcea – Brăila (inclusiv podul de la Brăila).

În prezent, România are 644 de kilometri de autostrăzi şi niciun kilometru de drum expres.