Aproape 8 milioane de români se joacă jocuri video. Cum arată profilul unui gamer

Aproximativ 7,9 milioane de persoane sau 68% dintre utilizatorii de internet din România se joacă jocuri video cel puțin o dată pe lună. Este o creștere ușoară față de 2022, în ciuda scăderii generale a populației, susținută de extinderea accesului la internet, inclusiv în mediul rural, arată datele unui studiu realizat de Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA) şi Banca Transilvania.
Lidia Neagu - vin, 21 nov. 2025, 14:44
Aproape 8 milioane de români se joacă jocuri video. Cum arată profilul unui gamer

Studiul a fost realizat pe două eșantioane: unul reprezentativ național, format din 1.043 de respondenți cu vârste între 15 și 64 de ani, și unul axat pe jucători activi, cu 1.038 de respondenți care se joacă frecvent pe cel puțin una dintre platformele PC/laptop, consolă, mobil sau tabletă.

PC-ul sau laptopul rămân platformele cele mai utilizate pentru gaming în România, fiind folosite de 61% dintre jucătorii activi; mai mult, 42% din respondenti, în special bărbați, au indicat ca PC-ul este dispozitivul preferat pentru gaming.

Mobilul sau tableta se mențin pe locul al doilea, cu o utilizare de 55%, fiind preferate de 20% din utilizatori, în special de femei. Consolele sunt folosite de 46% dintre jucătorii activi, ceea ce indică o creştere față de anii anteriori, iar 30% le preferă ca platformă principală.

În medie, un jucător român utilizează 2,8 platforme pentru gaming, ceea ce indică o diversificare a experienței de joc.

Frecvența de joc rămâne ridicată: 42% dintre jucătorii pe PC se joacă zilnic, la fel si 48% dintre cei care folosesc dispozitivele mobile. În ceea ce privește achizițiile, 67% dintre jucătorii activi investesc lunar în jocuri pentru consolă. Magazinele digitale precum Steam sau Epic Store rămân principalele surse de achiziție, însă înregistrează o ușoară scădere față de 2022.

Potrivit studiului, pirateria este în scădere, iar motivația principală rămâne prețul ridicat al jocurilor, deși tot mai mulți jucători declară că plătesc de fiecare dată când un joc este cu plată.

Tehnologiile bazate pe inteligență artificială sunt privite cu optimism: 80% dintre respondenți cred că AI va facilita dezvoltarea jocurilor, iar 74% anticipează apariția de conținut nou generat automat. În același timp, 57% dintre jucători folosesc aplicații bancare pentru a gestiona plățile în jocuri, iar 79% nu au întâmpinat probleme legate de pierderi financiare.

Datele mai arată că streaming-ul video devine parte integrantă din cultura gamerilor: 73% dintre jucătorii activi urmăresc zilnic conținut despre jocuri, în special pe YouTube, care rămâne platforma dominantă. Participarea la evenimente de gaming este în creștere.

O treime dintre respondenți au participat la evenimente precum East European Comic Con, Bucharest Gaming Week, Gaming Marathon sau Esports Kings, semnalând o consolidare a comunității locale de gaming. Aceste evenimente devin tot mai relevante pentru publicul autohton, chiar dacă nu sunt încă percepute ca fiind mainstream.

“Ne aflăm la a treia ediție a studiului „Jocurile video în România”, iar cercetarea ne arată o piață mai diversă, mai conectată și mai conștientă. Vedem jucători tot mai implicați, care explorează jocurile nu doar ca mijloc de relaxare, ci și ca formă de expresie, socializare și chiar dezvoltare personală. Consecvent cu datele din studiile precedente, publicul din 2025 reflectă o cultură de gaming care a depășit barierele de vârstă, gen sau format. De asemenea, aproape jumătate dintre consumatori plătesc lunar pentru jocuri sau conținut suplimentar, iar tot mai mulți participă la evenimente dedicate gamingului. Avem de-a face cu o formă de divertisment mainstream, un fenomen cultural, social și educațional”, a declarat Cătălin Butnariu, membru al Consiliului Director RGDA şi coordonator al studiului.

Un element nou introdus de această ediţie a studiului este ilustrarea diferențelor între generații, care arată trenduri interesante. Generația Z este cea mai activă: 22% dintre tineri petrec peste patru ore pe zi în jocuri, preferă consolele și PC-ul, și achiziționează jocuri digital. Millenialii preferă jocurile de strategie și sunt activi pe mai multe platforme, în timp ce Generația X se joacă mai puțin, preferă dispozitivele mobile și Facebook, și investește mai puțin în jocuri.

Asadar, studiul concluzionează că jucătorul român din 2025 este mai conectat, mai divers și mai dispus să investească în experiențe de calitate. Consolele au devenit mai populare, mobilul rămâne o platformă larg accesibilă pentru majoritatea utilizatorilor, iar AI-ul și streaming-ul video modelează viitorul industriei.

Te-ar mai putea interesa și
Paradoxul României într-un nou raport internațional: infrastructura digitală este cea mai bună din regiune, rezultatele sunt cele mai slabe. Bulgaria și Serbia trec în fața României la digitalizare
Paradoxul României într-un nou raport internațional: infrastructura digitală este cea mai bună din regiune, rezultatele ...
România are cele mai bune premise pentru digitalizare în Europa de Sud-Est, dar obține cele mai slabe rezultate în transformarea acestei infrastructuri în beneficii concrete pentru populație,......
PREMIERĂ Statul nu mai este fără concurență la FIDELIS și Tezaur. Metoda prin care iei de la bancă dobânzi cât cele de la  titluri – Calcule concrete
PREMIERĂ Statul nu mai este fără concurență la FIDELIS și Tezaur. Metoda prin care iei de la bancă dobânzi cât cele ...
Statul nu mai este fără concurență în lupta pentru banii românilor care vor să economisească printr-o metodă sigură, ...
Avertisment pentru producătorii români de cosmetice. Vânzările K-Beauty cresc cu peste 10% anual în marile lanțuri de hypermarketuri. Studiu de caz Kaufland
Avertisment pentru producătorii români de cosmetice. Vânzările K-Beauty cresc cu peste 10% anual în marile lanțuri ...
Produsele coreene de înfrumusețase au devenit vârful de lance al categoriei în marile lanțuri de hypermarketuri. Unele ...
Excepţia naşte monştri. Top venituri din drepturi de autor: de la 25 de milioane de lei, la peste 5 milioane de lei în 2025. NU s-a datorat CAS pentru majoritatea. CASS s-a plătit plafonat EXCLUSIV
Excepţia naşte monştri. Top venituri din drepturi de autor: de la 25 de milioane de lei, la peste 5 milioane de lei în ...
Cel mai mare venit net din drepturi de autor, încasat de o persoană fizică în 2025, e de 25 de milioane de lei pe an, ...