Buletinul de social media – Parlamentul European cere limită de vârstă pentru accesul la platformele sociale

Eurodeputaţii au adoptat joi un raport non-legislativ cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă şi 86 abţineri, prin care îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de riscurile pentru sănătatea fizică şi mintală cu care se confruntă minorii online. Ei cer o protecţie mai bună împotriva strategiilor manipulatoare care pot creşte dependenţa şi care afectează capacitatea minorilor de a se concentra şi de a interacţiona judicios cu conţinutul online, scrie Agerpres.

Pentru a ajuta părinţii să gestioneze prezenţa digitală a copiilor lor, PE a propus o limită de vârstă armonizată la nivel european de 16 ani pentru a accesa platformele de comunicare socială, serviciile de partajare a materialelor video şi interlocutorii de IA. Potrivit rezoluţiei, minorii între 13 şi 16 ani ar trebui să aibă acces cu consimţământul părinţilor, informează PE într-un comunicat.

Eurodeputaţii au salutat eforturile depuse de Comisia Europeană pentru a dezvolta o aplicaţie UE de verificare a vârstei şi portofelul UE pentru identitatea digitală (eID) şi au insistat că mecanismele de verificare a vârstei trebuie să fie exacte şi să protejeze viaţa privată a minorilor. Potrivit membrilor PE, aceste sisteme nu pot elimina responsabilitatea platformelor de a se asigura că produsele lor sunt sigure şi adaptate vârstei din momentul conceperii.

Pentru a încuraja respectarea Regulamentului UE privind serviciile digitale şi a altor acte legislative aplicabile, PE sugerează că personalul de conducere de nivel superior ar putea răspunde personal în cazurile de nerespectare gravă şi persistentă a dispoziţiilor, în special când este vorba de protecţia minorilor şi de verificarea vârstei.

PE cere interzicerea celor mai dăunătoare practici care dau dependenţă şi dezactivarea în mod implicit a altor caracteristici de design care creează dependenţă pentru minori, precum „derularea ecranului la nesfârşit”, „redarea automată”, „glisarea pentru reîncărcare” sau recompensele şi elementele de stimulare pentru utilizarea continuă.

De asemenea, legislativul comunitar cere să se interzică site-urile care nu respectă normele UE şi să se ia măsuri împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi publicitatea direcţionată, marketingul făcut de influenceri, designul care creează dependenţă, precum şi interfeţele înşelătoare (dark patterns), în cadrul viitorului Act legislativ privind echitatea digitală.

În acelaşi timp, rezoluţia propune să se interzică sistemele de recomandare pentru minori care se bazează pe modul de interacţionare, respectiv să se aplice normele Regulamentului privind serviciile digitale şi în cazul platformelor video online şi să se interzică „cutiile de pradă” şi alte conţinuturi din cadrul jocurilor, inclusiv monedele din aplicaţii, roţile norocului ori mecanismele de tip „plăteşti pentru a avansa”.

În acelaşi timp, se doreşte ca minorii să fie protejaţi de exploatarea comercială, inclusiv interzicând platformelor să ofere stimulente financiare pentru influencerii copii.

La fel de important, consideră PE în rezoluţia adoptată, este să se ia măsuri urgente pentru a reglementa provocările de ordin etic şi juridic ridicate de instrumentele care folosesc inteligenţa artificială generativă, inclusiv deepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenţii IA şi aplicaţiile de nuditate bazate pe IA, care generează imagini manipulate ale unor persoane fără consimţământul lor.

„Sunt mândră de acest Parlament, că putem fi uniţi pentru protejarea minorilor online. Alături de o aplicare fermă şi consecventă a Legii privind serviciile digitale, aceste măsuri vor creşte dramatic nivelul de protecţie a copiilor. În sfârşit, decidem nişte limite. Le spunem clar platformelor: serviciile voastre nu sunt concepute pentru copii. Şi experimentul se termină aici”, a declarat raportoarea daneză Christel Schaldemose, din grupul S&D, în cadrul dezbaterii din plen de marţi seară.

Raportul PE face referire la cercetări care arată că 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul, iar 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani îşi verifică dispozitivele cel puţin o dată pe oră. În paralel, unu din patru minori se încadrează la o utilizare „problematică” sau „disfuncţională” a telefoanelor inteligente, adoptând modele comportamentale care seamănă cu dependenţa. Potrivit sondajului Eurobarometru din 2025, peste 90% dintre europeni consideră că este necesar să se ia măsuri de urgenţă pentru a proteja minorii online