Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR: Reducerea deficitului balanţei primare rămâne factorul esenţial pentru restabilirea sustenabilităţii pe termen mediu a datoriei publice

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Analiza comparativă a diferenţialului „˜r-g”˜ (rata dobânzii (r) şi rata de creştere economică (g) – n.r.) pentru economiile din Europa Centrală şi de Est arată că deşi România a beneficiat în numeroase perioade de un nivel favorabil al acestuia, avantajul nu a putut compensa efectele negative pe care le-au avut deficitele primare persistent ridicate, astfel că datoria publică a început să crească vizibil după 2016 şi mai accelerat după pandemie. Spre deosebire de Cehia, Ungaria şi Polonia, care au înregistrat perioade consistente de surplus primar şi au intrat în pandemie cu o poziţie fiscală mai robustă, România a acumulat deficite bugetare semnificative pe soldul balanţei primare, chiar în faze de expansiune economică. Creşterea accelerată a costului efectiv cu dobânzile după pandemie poate crea premisele unui efect de evicţiune (crowding-out), mai ales în circumstanţele unei politici fiscale dominante şi ale unei rate modeste a creşterii reale a economiei”, susţine Leonardo Badea în articolul „O radiografie asupra diferenţialului „r-g” din perspectiva sustenabilităţii fiscale pentru economiile din Europa Centrală şi de Est.

Potrivit articolului, analiza comparativă a diferenţialului ‘r-g’ arată că România se află în prezent într-o poziţie mai vulnerabilă structural decât ţările cu care ne comparăm în mod uzual, atât din cauza unui nivel mai ridicat al ratelor costului datoriei, cât şi a unui ritm mai redus de creştere reală a economiei.

„Chiar dacă unele perioade de creştere economică peste potenţial din trecut au generat temporar un diferenţial ‘r-g’ favorabil, presiunile exercitate în prezent de costurile de finanţare, precum şi de nivelul ridicat al deficitului bugetar ne plasează într-o zonă în care traiectoria nefavorabilă a datoriei publice raportate la PIB este dificil de ajustat. În contrast, o parte dintre economiile comparabile din regiune beneficiază de un spaţiu fiscal mai confortabil, o percepţie de risc mai scăzută şi un mix de politici care facilitează menţinerea unui diferenţial sustenabil pe termen mediu. În ansamblu, analiza de faţă sugerează că, în perioada curentă, reducerea deficitului balanţei primare rămâne factorul esenţial pentru restabilirea sustenabilităţii pe termen mediu a traiectoriei datoriei publice. Consolidarea credibilă a politicii fiscale, ameliorarea încrederii investitorilor (pentru reducerea primei de risc) şi creşterea potenţialului de dezvoltare economică sunt condiţii necesare pentru a poziţiona valoarea diferenţialului ‘r-g’ într-o zonă care să favorizeze stabilizarea traiectoriei datoriei publice. În absenţa unor corecţii asupra factorilor menţionaţi, dinamica datoriei ar putea rămâne expusă riscurilor pro-ciclice şi volatilităţii pieţelor financiare, limitând în continuare capacitatea de reacţie a politicilor macroeconomice în perioade de stres”, a mai scris Leonardo Badea.

Sursa foto: Wikipedia