FMI cere Chinei să reducă exporturile şi să majoreze consumul

China este pur şi simplu prea mare pentru a genera mai multă creştere de pe urma exporturilor, şi continuarea dependenţei de creşterea bazată pe export riscă să amplifice tensiunile comerciale globale, a afirmat directorul general Kristalina Georgieva, la conferinţa de presă unde a prezentat concluziile analizei FMI a economiei de 19.000 miliarde de dolari, scrie Agerpres.

„Sunt necesare alegeri curajoase şi acţiuni politice determinate”, a adăugat Georgieva, punând presiune pe autorităţile de la Beijing să adopte un pachet cuprinzător de politici macroeconomice, inclusiv noi măsuri de stimulare fiscală şi o relaxare monetare mai accentuată, alături de măsuri ţintite pentru a ţine sub control datoria autorităţilor locale, rezolvarea crizei din sectorul imobiliar şi îmbunătăţirea asistenţei sociale.
Majorarea cheltuielilor sociale şi accelerarea reformării Hukou – sistemul intern de paşapoarte din China care din 1950 leagă în mare măsură destinele oamenilor de locul lor de origine – ar putea spori consumul cu până la trei puncte procentuale din PIB, a adăugat şeful FMI.

De asemenea, rezolvarea crizei din sectorul imobiliar în următorii trei ani – care afectează semnificativ cererea pe plan intern, în condiţiile în care aproximativ 70% din averea gospodăriilor chineze este în sectorul imobiliar – va necesita din partea Chinei cheltuieli de 5% din PIB, previzionează FMI.

„Cerem o atenţie sporită pentru rezolvarea acestei probleme. Le numim „firme zombi”. Să le lăsăm să dispară”, a declarat Georgieva, încurajând oficialii să accelereze ieşirea de pe piaţă a dezvoltatorilor imobiliari ineficienţi.

Nu este în interesul Chinei să provoace partenerii săi comerciali să impună restricţii importurilor chineze, din cauza temerilor că un flux de mărfuri ieftine ar devasta sectoarele lor industriale, a avertizat şefa FMI.

FMI a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economiei Chinei în 2025 la 5%, de la un nivel de 4,8% previzionat anterior, pe fondul majorării exporturilor, şi a revizuit în creştere previziunile pentru 2026 la 4,5%, de la un nivel de 4,2% previzionat anterior.

Anul acesta, exporturile nete au constituit 1,1% din creşterea PIB-ul Chinei, a afirmat directorul general al FMI, în timp ce economia chineză ar urma să contribuie cu 30% la creşterea economiei globale.

Economiştii acuză Beijingul că a beneficiat prea mult timp de pe urma unei monede subevaluate.

„Nu am recomandat în mod explicit aprecierea renminbi (RMB). Am vrea să vedem China cu o rată de schimb flexibilă în ambele sensuri, în sus şi în jos”, a adăugat Georgieva.

Excedentul balanţei comerciale a Chinei înregistrat în primele 11 luni ale acestui an a depăşit, pentru prima dată, pragul de 1.000 de miliarde de dolari, în condiţiile în care exporturile în restul lumii au compensat scăderea puternică a livrărilor în SUA, arată cifrele oficiale publicate luni.

Administraţia vamală chineză a informat că soldul pozitiv înregistrat de China de pe urma schimburilor comerciale cu restul lumii în perioada ianuarie-noiembrie 2025 a urcat la 1.080 miliarde de dolari.

China şi Statele Unite s-au angajat într-un război comercial în 2025, în urma revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Un summit între preşedintele SUA şi omologul său chinez Xi Jinping, care a avut loc pe 30 octombrie în Coreea de Sud, a dus la măsuri reciproce de destindere, cel puţin temporare.

Exporturile au fost motorul economiei chineze timp de ani de zile, afectată de un consum intern lent şi o criză prelungită a datoriilor în vastul sector imobiliar. China se confruntă, de asemenea, cu un şomaj ridicat în rândul tinerilor şi o populaţie care îmbătrâneşte rapid.

În acest context, partenerii europeni ai Chinei sunt alarmaţi să vadă cum produsele chinezeşti le inundă pieţele, ca urmare a războiului comercial cu Statele Unite. Europenii îndeamnă China să-şi stimuleze consumul intern.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care tocmai s-a întors din China, unde a susţinut cauza europeană, a ameninţat duminică Beijingul cu tarife „în lunile următoare” în cazul în care nu ia măsuri pentru a reduce deficitul comercial în continuă creştere cu UE. Protecţionismul administraţiei Trump „exacerbează problemele noastre prin redirecţionarea masivă a fluxurilor chinezeşti către pieţele noastre”, a declarat Macron pentru cotidianul francez Les Echos.

Ministrul german al Afacerilor Externe, Johann Wadephul, s-a aflat în China până marţi. Relaţiile dintre Berlin şi Beijing, deja tensionate de dezacorduri geopolitice, s-au răcit şi mai mult în ultimele luni pe fondul tensiunilor comerciale dintre UE şi China. Acest lucru nu a împiedicat China să redevină principalul partener comercial al Germaniei în acest an, înlocuind Statele Unite.