Liderii lumii caută soluţii pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice: „Unii nu se vor putea adapta”

Scopul este să se ajungă la un consens asupra unui text a cărui aplicare va duce la limitarea, cu timpul, a creşterii temperaturilor la nivel mondial cu 2 grade C faţă de epoca preindustrială. Dincolo de acest prag, efectele vor fi dramatice şi costisitoare, avertizează oamenii de ştiinţă, unor populaţii fiindu-le chiar imposibil să se adapteze, scrie Agerpres

‘Există o problemă care va marca acest secol mai spectaculos decât pe toate celelalte: ameninţarea urgentă şi în creştere a schimbării climatice’, spunea Barack Obama la summit.

Reuniunea de la New York, la care au participat peste 120 de şefi de state şi guverne, a arătat şi aşteptările societăţii civile, circa 300.000 de oameni manifestând pe străzile Manhattanului, precum şi ale mediilor economic şi financiar. Astfel, peste 1.000 de companii din 73 de ţări (printre care China, Uniunea Europeană, Rusia) – sursă a mai mult jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) – şi-au manifestat intenţia de a sprijini principiul plăţii pentru CO2, cel mai important gaz din GES.

Însă trecerea de la bunele intenţii teoretice la o acţiune concertată la nivel mondial constituie o provocare. La Bonn, negociatorii vor să stabilească nişte jaloane înainte de Lima, unde speră să ajungă la un pre-proiect al textului. Există încă probleme fără răspuns în privinţa contribuţiei fiecărei ţări la efortul mondial pentru renunţarea la energiile fosile şi edificarea unor economii mai puţin energofage.

Un element central al discuţiilor va fi problema mijloacelor (financiare, transferuri de tehnologie) pentru reducerea emisiilor de GES şi adaptarea la schimbările climatice.

Viitorul acord din 2015 ‘va trebui să conţină angajamente ale ţărilor dezvoltate, cu garanţii de noi finanţări, adecvate, pe termen lung şi previzibile, destinate reducerii emisiilor şi adaptării’, a spus Ronny Jumeau în numele micilor state insulare, citat de AFP. Această viziune este împărtăşită şi de grupul celor 48 de ţări cel mai puţin dezvoltate.