Deputaţii au adoptat Legea plăţii pensiilor private. Retragere iniţială de 30% din Pilonul II, inclusiv bolnavii oncologici

Adaugă-ne ca sursă preferată

S-au înregistrat 199 de voturi „pentru”, 87 de voturi „împotrivă” şi 13 abţineri.

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege în forma Senatului, care a votat, în acord cu decizia Curţii Constituţionale, proiectul de lege al Guvernului privind plata pensiilor private, în forma iniţială. Principala reglementare este aceea că toate persoanele, inclusiv bolnavii oncologici, care optează să retragă banii din Pilonul II – pilonul obligatoriu administrat privat – vor primi iniţial doar 30% din sumă, iar restul va fi plătit eşalonat pe o perioadă de opt ani.

„Membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plăţii pensiilor lunare”, potrivit proiectului.

Legea, adoptată de Parlament la data de 15 octombrie 2025, are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru autorizarea, organizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul furnizorilor de pensii private şi al fondurilor de plată a pensiilor private, avizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul instituţiilor de credit pentru desfăşurarea activităţii de depozitare şi custodie a activelor fondurilor de plată a pensiilor private, respectiv avizarea auditorilor financiari pentru activitatea desfăşurată în calitate de auditor al furnizorilor de pensii private şi al fondurilor de plată a pensiilor private, precum şi avizarea sau autorizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul agenţilor de marketing.

De asemenea, legea prevede reguli privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private, prin stabilirea criteriilor de autorizare sau avizare a entităţilor care alcătuiesc acest sistem, a principiilor prudenţiale şi a cerinţelor de funcţionare aplicabile acestora. Plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private.

Astfel, aceste fonduri de plată vor fi administrate de societăţi specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Totodată, prin lege se stabileşte suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private, respectiv pentru transferul activului personal al participantului către un fond de plată. Conform legii, fondurile de plată a pensiilor private sunt de două tipuri: fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată, care vor funcţiona pe bază de conturi individuale şi vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, şi fonduri de plată a pensiilor viagere, prin care se vor plăti pensii pe întreaga durată de viaţă a membrului sau a supravieţuitorului acestuia, în cazul pensiei viagere cu componentă de supravieţuitor, potrivit raportului comisiilor de specialitate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parlamentari aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor au formulat, la data de 17 octombrie 2025, o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii adoptate de Parlament.

Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 676 din 25 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1153 din 12 decembrie 2025, prin care a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că prevederile art. 55 alin. (2) din Legea privind plata pensiilor private sunt neconstituţionale.

Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.