Alegeri Kosovo – Partidul naţionalist aflat la guvernare a câştigat detaşat legislativele. Şanse mari pentru un nou guvern după un an de blocaj politic

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aceasta a fost a doua rundă de alegeri din acest an în Kosovo, după ce partidul Vetevendosje (Autodeterminare) al lui Kurti nu a reuşit să obţină majoritatea în februarie. Luni de negocieri eşuate pentru formarea unei coaliţii au determinat-o pe preşedinta Vjosa Osmani să dizolve parlamentul în noiembrie şi să convoace alegeri anticipate, scrie Agerpres.

Potrivit EFE, Vetevendosje a obţinut 49% din voturi, după numărarea a 93,43% din buletine, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Pe locul al doilea se situează partidul de opoziţie Partidul Democrat din Kosovo (PDK), cu 21%, urmat de Liga Democratică din Kosovo (LDK), cu 13,9%, şi Alianţa pentru Viitorul Kosovo (AAK), cu 5,8%.

Kosovo se află într-o paralizie politică din februarie, când formaţiunea naţionalistă aflată la putere a pierdut majoritatea absolută obţinută în 2021 şi nu a reuşit să obţină sprijinul niciunei alte forţe pentru a forma guvernul.

Analiştii spun că este dificil de prezis dacă după aceste alegeri premierul Kurti va putea forma guvernul singur, fără o coaliţie, pentru a asigura cele 61 de mandate necesare în parlamentul de 120 de locuri.

Douăzeci de mandate sunt rezervate minorităţilor etnice din fosta provincie sârbă, care şi-a proclamat independenţa în februarie 2008: zece dintre acestea revin sârbilor din Kosovo, iar restul altor minorităţi, precum romii şi bosniacii.

Prezenţa la vot a fost de 45%, potrivit Comisiei Electorale Centrale, care a transmis că alegerile s-au desfăşurat fără incidente majore. Acesta a fost al şaptelea scrutin parlamentar de la declararea unilaterală a independenţei Kosovo, nerecunoscută de Serbia şi de cinci ţări ale UE: Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru, aminteşte EFE.

Votul are loc pe fondul unei intensificări a tensiunilor cu Serbia din 2021 şi al fricţiunilor dintre Kurti şi Uniunea Europeană, precum şi Statele Unite, principalii aliaţi ai Kosovo, un factor care a contribuit la dificultatea găsirii unor parteneri de guvernare.

UE şi SUA susţin că politica dură promovată de Kurti pentru diminuarea influenţei Belgradului în Kosovo amplifică tensiunile şi îl acuză că nu a pus în aplicare crearea comunităţii municipalităţilor sârbe autonome.

Uniunea Europeană aşteaptă formarea unui guvern dispus să reia dialogul de normalizare cu Belgradul, o condiţie pentru ca atât Serbia, cât şi Kosovo să avanseze pe calea integrării în blocul comunitar.

În 2023, Comisia Europeană a impus sancţiuni diplomatice şi a îngheţat fonduri pentru Kosovo, însă preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a promis în această lună reluarea ajutorului financiar.

Dacă Parlamentul va fi din nou incapabil să formeze un guvern, Kosovo riscă să piardă accesul la fondurile Planului de Creştere al UE pentru Balcanii de Vest, în valoare de 6 miliarde de euro, întrucât deblocarea acestora este condiţionată de aplicarea reformelor.