Taxa nouă care s-a introdus în România la 1 ianuarie și despre care nu vorbește (aproape) nimeni. Cum ne va afecta

Adaugă-ne ca sursă preferată

Începând cu 1 ianuarie 2026, Mecanismul european de ajustare la frontieră a carbonului (CBAM) a devenit pe deplin operațional. Importatorii de bunuri din sectoarele acoperite de CBAM va trebui să achiziționeze certificate corespunzătoare de CO2 pentru emisiile încorporate, plătind un preț al carbonului similar costurilor suportate de producătorii europeni.

Sectoarele acoperite de CBAM sunt următoarele: ciment, aluminiu, îngrășăminte, metale feroase, hidrogen, electricitate.

Sistemul este unul destul de complicat pentru companiile care importă, inclusiv în calcularea emisiilor, dar în esență principiul este acela că și pentru bunurile importate în UE care au amprentă de CO2 trebuie să se plătească o taxă de carbon la același nivel cu cea pe care o plătesc producătorii europeni.

CBAM va aduce, evident, o cretere de preț pentru consumatorii care vor cumpăra produsele aduse din import care acum vor avea înglobată această taxă CBAM.

Taxa CBAM va scumpi construcțiile

”Pentru foarte multe materiale folosite în România, materia primă sau produsele semifinite vin din afara Uniunii Europene. Odată cu aplicarea taxei de carbon, aceste costuri vor intra direct în calculele de preț. 2026 va fi anul în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite”, consideră Cosmin Raileanu, fondatorul platformei Depozit Virtual (vindem-ieftin.ro) într-o analiză publicată acum câteva zile.

Potrivit estimărilor din industrie prezentate în analiză, luna ianuarie va fi, practic, singura perioadă în care vor mai putea fi accesate prețurile actuale, însă doar pentru materialele aflate deja în producție sau în stocurile existente.

Scumpirile nu vor apărea brusc odată cu publicarea unor liste noi de preț. Producătorii și importatorii pregătesc deja noile structuri de cost, care vor fi introduse treptat, pe măsură ce intră în producție loturi realizate cu materie primă achiziționată la costuri mai mari.

Astfel, materialele fabricate cu materii prime cumpărate în 2025 vor putea fi livrate în continuare la prețurile actuale, în timp ce producția nouă, demarată în 2026, va reflecta integral noile costuri generate de taxa de carbon, energie și logistică.

”Nu vorbim despre o scumpire dintr-o dată, ci despre una etapizată, care ține de ciclurile reale de producție. În ianuarie, cei care au șantiere în lucru mai pot beneficia de prețurile actuale, dacă se grăbesc cu achizițiile. După aceea, pe măsură ce intră în piață producția nouă, prețurile vor crește inevitabil”, explică Cosmin Raileanu.

Această fereastră va fi limită și inegală, în funcție de stocurile fiecărui producător, de contractele deja semnate și de ritmul în care noile costuri vor fi transferate în piață. Pentru proiectele aflate deja în execuție, momentul achiziției materialelor în ianuarie poate face diferența de cost la nivelul întregului proiect.

Analiza mai arată că România este dependentă de importuri din afara Uniunii Europene, în special pentru zona metalurgică și industrială. Printre principalii furnizori se numără Turcia, China și India, state care nu sunt integrate în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.

Aplicarea taxei de carbon va afecta direct aceste importuri, iar estimările din piață indică creșteri de 9-10% la nivel de materie primă și produs semifinit, în special pentru oțel, aluminiu și produse metalurgice.

Impactul va fi cel mai vizibil în zona construcțiilor industriale și logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată, susțin specialiștii.

Pentru hale industriale, structuri metalice și profile zincate, creșterile estimate sunt de 9-10% la nivel de materiale. Produsele metalurgice, în ansamblu, pot înregistra majorări de aproximativ 10%.

Potrivit analiștilor, efectul se propagă însă în lanț: pavaje – creșteri de aproximativ 6%; acoperișuri metalice și profile – 5-7%; panouri sandwich – 5-7%. La nivel de produs finit și execuție, impactul cumulat este mai mare.

”Când aduni scumpirile la materiale, transport, manoperă și costuri indirecte, prețul final al unei construcții poate crește cu până la 15% în 2026, față de 2025”, mai spune el.

Specialiștii avertizează că evoluțiile din energie și transport pot influența și aceste categorii pe termen mediu.

În concluzie, anul 2026 va aduce o schimbare structurală în formarea prețurilor din construcții. Taxa de carbon, dependența de importuri non-UE și efectul în lanț asupra execuției vor face ca proiectele începute sau contractate în 2026 să fie semnificativ mai scumpe decât cele din 2025.

”Diferența, în perioada următoare, nu o va mai face cine are cel mai mic preț de listă, ci cine reușește să planifice, să cumpere din timp și să optimizeze corect achizițiile”, precizează fondatorul Depozit Virtual.

Citește și:

Noile taxe suplimentare pe carbon care vor fi plătite de români: 1,16 lei pe litru la motorină, cel puțin 76 de lei pe lună la gaze. Calcule EPG