200 de fermieri români protestează la Strasbourg împotriva propunerilor actuale privind Politica Agricolă Comună, Mercosur și Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră

Adaugă-ne ca sursă preferată

Fermierii români alături de cei europeni nu susțin mecanismele de finanțare propuse de Bruxelles ce vor fi aplicabile după 2027 astfel că protestează astăzi la Strasbourg, potrivit unui comunicat al Lapar, organizație care reprezintă interesele fermierilor români.

Această mobilizare se înscrie în linia poziției exprimate de Copa-Cogeca, organizație a fermierilor europeni,  care a anunțat sprijinul oficial pentru demonstrația de la Strasbourg din 20 ianuarie și a solicitat o Politică Agricolă Comună puternică după 2027, comerț echitabil și transparent, precum și o simplificare reală și certitudine juridică pentru fermieri.

Ce vor fermierii

Organizațiile Lapar, Pro Agro, UNCSV și AFF solicită excluderea agriculturii din mecanismul CBAM și respingerea fermă a ideii de Fond Unic, care, spun ele,  „ar dilua sprijinul destinat agriculturii”.

„Solicităm menținerea Politicii Agricole Comune post-2027 cu doi piloni, un buget actualizat cu rata inflației și o simplificare reală a PAC”, transmit asociațiile potrivit cărora politicile actuale transferă costurile direct asupra fermierilor, afectând competitivitatea acestora și punând în pericol securitatea alimentară a Uniunii Europene..

În ceea ce privește acordul UE–MERCOSUR, fermierii solicită redeschiderea negocierilor pe capitolul agricol.

„Clauzele de salvgardare, în forma actuală, nu funcționează. Datele necesare pentru monitorizarea cotelor lipsesc, raportările sunt întârziate, iar responsabilitățile sunt fragmentate între instituții. În lipsa unor date în timp real, aceste clauze sunt inaplicabile. Din acest motiv, cerem amânarea intrării în vigoare a acordului până la obținerea unei forme acceptate de organizațiile profesionale din agricultură și tratarea agriculturii ca sector strategic, nu ca monedă de schimb geopolitică”, explică aceștia.

Fermierii mai vor și introducerea unui sistem obligatoriu de licențiere prealabilă pentru produsele agricole provenite din statele MERCOSUR, ca instrument de control al volumelor, trasabilității și conformității. De asemenea, cer interzicerea revânzării materiei prime din state terțe ca origine UE, practică posibilă astăzi prin procesări minimale, reetichetare sau reambalare într-un stat membru.

„Este necesară o etichetare corectă și vizibilă pentru consumatori, prin menționarea clară a originii reale a produselor și a statului terț de proveniență, pe baza unor reguli uniforme și a unor controale efective pe întreg lanțul de comercializare”.

O astfel de modificare implică modificarea Directivei privind practicile comerciale neloiale (UTP), astfel încât aceasta să se aplice explicit și produselor provenite din state terțe, pentru a preveni concurența neloială generată de importuri care nu respectă standardele sociale și de mediu impuse producătorilor din Uniunea Europeană..

„Solicităm crearea unei structuri reale de securitate, siguranță și control pentru importurile agricole, cu coordonare instituțională și sisteme digitale funcționale. Se impune recunoașterea oficială a faptului că mecanismele de salvgardare nu funcționează în practică”, se menționează în comunicat.

Potrivit unei analize  bazată pe Access2Market și Eurostat, pentru produse sensibile (ex. carne de vită) nu există date raportate pentru perioada 2021–2024.

„România nu dispune de raportări cantitative pe produs și autoritățile au competențe de control fragmentate între: Vamă (Ministerul Finanțelor), Comerț (Ministerul Economiei), Agricultură (MADR), INS – care publică date cu întârziere de minimum un an, datele disponibile sunt doar valorice (euro), fără segmentare pe produse, ceea ce determină  ineficiența clauzelor de salvgardare. Solicităm crearea unei structuri reale de securitate, siguranță și control pentru importurile agricole, cu coordonare instituțională și sisteme digitale funcționale. Este necesară recunoașterea oficială a faptului că mecanismele de salvgardare nu funcționează în practică”, mai spun fermierii.