Poluanţii eterni vor costa Europa peste 1.000 de miliarde de euro până în 2050

„Acest studiu subliniază nevoia urgentă de acţiune. Consumatorii sunt îngrijoraţi, şi pe bună dreptate”, a reacţionat comisarul pentru mediu, rezilienţă în domeniul apei şi o economie circulară competitivă, Jessika Roswall.

Comandat de Comisia Europeană, acest raport stabileşte patru scenarii bazate pe amploarea măsurilor decise de Bruxelles împotriva PFAS, cu costuri cuprinse între 330 de miliarde de euro şi 1.700 miliarde de euro până în 2050.

Cel mai costisitor scenariu include remedierea pe scară largă a solului şi tratarea apelor uzate pentru a se asigura că Uniunea Europeană îndeplineşte standarde de mediu ridicate pentru apă, pentru aproximativ 20 de PFAS.

Scenariul de 330 de miliarde de euro corespunde unei opriri complete a producţiei şi utilizării PFAS, dar fără tratare suplimentară a apei potabile sau tratare specifică a apelor uzate.

În cele din urmă, studiul estimează un cost de 440 de miliarde de euro dacă Uniunea Europeană nu face nimic mai mult decât face în prezent. De data aceasta, costurile pentru sănătate ar fi cele care ar creşte vertiginos, în special pentru populaţiile cu risc: copii, persoane care locuiesc în apropierea locurilor contaminate de aceşti „poluanţi eterni” şi lucrătorii expuşi în industrie.

Autorii studiului recunosc că probabil au subestimat costurile pentru sănătate, limitându-şi analiza la doar patru PFAS (acidul perfluorooctanoic (PFOA), sulfonat de perfluoroctan (PFOS), acid perfluorohexan sulfonic (PFHxS) şi acid perfluorononanoic (PFNA).

PFAS sunt peste tot, folosite pentru proprietăţile lor antiaderente, impermeabile sau rezistente la căldură. Aceste substanţe per şi polifluoroalchilice au nevoie de un timp extrem de lung pentru a se descompune, de unde şi porecla lor de „poluanţi eterni”. Aceştia pot avea efecte negative asupra sănătăţii, crescând nivelul colesterolului şi riscul de cancer, precum şi afectând fertilitatea şi dezvoltarea fetală.

Raportul publicat joi, pregătit de firme de consultanţă, este destinat să ajute Uniunea Europeană să elaboreze viitoarea legislaţie privind PFAS.

De la cutiile de pizza la îmbrăcăminte, Comisia Europeană doreşte să interzică aceşti poluanţi eterni în produsele de consum de zi cu zi, cu excepţii pentru sectoarele strategice, cum ar fi domeniul medical. Cu toate acestea, legislaţia propusă nu este aşteptată cel mai devreme înainte de sfârşitul anului 2026 şi există o incertitudine considerabilă cu privire la scutirile care ar putea fi acordate anumitor industrii.

Pentru a legifera, Bruxelles-ul are nevoie mai întâi de două avize decisive din partea Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA): unul în martie privind evaluarea riscurilor PFAS şi un altul până la sfârşitul anului 2026 privind impactul socio-economic al unei interdicţii în UE.

Organizaţiile de mediu critică UE pentru amânarea legislaţiei, sub presiunea lobbyiştilor din industrie. La rândul său, comisarul Jessika Roswall recunoaşte că există „discuţii dificile” cu privire la produsele care nu sunt destinate direct consumatorilor.

În aşteptarea viitoarei legi, Uniunea Europeană a luat deja măsuri împotriva anumitor PFAS la nivel sectorial. În apa potabilă, o directivă a impus o limită maximă de 0,1 micrograme pe litru pentru concentraţia combinată de 20 de PFAS (inclusiv PFOA, PFOS şi PFHxS) considerate a fi îngrijorătoare pentru apa destinată consumului uman încă din ianuarie. Deputaţii europeni au legiferat, de asemenea, privind ambalajele alimentare, stabilind concentraţii maxime de PFAS începând din august, şi privind jucăriile, în care poluanţii pereni şi perturbatorii endocrini vor fi interzişi până în 2030.