Comerţul global ar putea creşte cu 2,5% anual până în 2034, în pofida fragmentării geopolitice (analiză)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Având în vedere dificultatea majoră de a anticipa configuraţia unui peisaj comercial global extrem de dinamic, BCG a identificat, în raportul intitulat „Trade in Transition: How to Prepare for a Patchwork World Order”, patru scenarii posibile. Dinamica actuală pare să indice un scenariu moderat, denumit „mozaic comercial multinodal”, în care fluxurile comerciale gravitează în jurul a patru noduri principale, fiecare cu abordări distincte. Aceste noduri sunt Statele Unite, China şi două grupări informale de economii pe care BCG le numeşte „Plurilateraliştii” şi „BRICS+ fără China”.

„Viitorul comerţului global nu va fi definit de un singur set de reguli, ci de un mozaic de relaţii şi priorităţi regionale. Pentru companii, nu este vorba doar de o schimbare de politică, ci de un punct de inflexiune strategic. Modelarea noastră arată că, chiar şi în contextul unei fragmentări în creştere, comerţul rămâne pe o traiectorie clară de creştere, iar avantajul va reveni celor care se adaptează şi acţionează devreme pentru a conduce în acest peisaj în transformare”, consideră Aparna Bharadwaj, BCG, coautor al raportului.

În cadrul scenariului de „mozaic comercial multinodal”, ponderea SUA în comerţul global cu bunuri este estimată să scadă, pe măsură ce îşi menţine accentul pe politica „America First”, care favorizează producţia internă în detrimentul importurilor. Această scădere estimată este determinată de tarife mai ridicate şi de alte bariere comerciale. Ponderea importurilor SUA acoperite de tarife a crescut de la 13% la 61% din ianuarie 2025, scrie Agerpres.

„Este important de menţionat că o creştere mai lentă a comerţului nu înseamnă neapărat o creştere mai lentă a PIB-ului, dacă există un impuls puternic al consumului şi al producţiei interne”, menţionează autorii studiului.

Creşterea comerţului bilateral cu ţările BRICS+ (fără China) este estimată la doar 1,5% anual, similar cu ritmul comerţului SUA cu Plurilateraliştii. Comerţul dintre SUA şi China ar urma să scadă cu 4,5%, continuând tendinţa descendentă observată în ultimii ani.

De asemenea, creşterea comerţului Chinei este estimată să continue, întrucât aceasta rămâne cel mai mare partener comercial al Sudului Global. Creşterea va fi susţinută de nevoia tot mai mare de energie, alimente şi inputuri industriale, precum şi de identificarea unor noi pieţe pentru produsele finite chinezeşti.

BCG anticipează o rată anuală compusă de creştere (CAGR) deosebit de puternică, de 5,5%, pentru comerţul Chinei cu celelalte ţări BRICS+ în următorul deceniu, precum şi un CAGR de 3% cu restul lumii.

Plurilateraliştii vor înregistra o creştere peste medie a comerţului, atât între ei, cât şi cu majoritatea economiilor din Sudul Global, până în 2034, relevă analiza.

Acest grup divers, care include economii avansate şi emergente, rămâne angajat în promovarea comerţului bazat pe reguli. Deşi nu constituie un bloc formal, fiecare ţară face parte din unul sau mai multe acorduri comerciale plurilaterale (între cel puţin trei state). Grupul include toate statele membre ale UE, cele patru ţări europene membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, cei 11 membri fondatori ai CPTPP (Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore şi Vietnam), precum şi Regatul Unit, Coreea de Sud şi economii mai mici orientate spre comerţ liber, precum Costa Rica şi Maroc.

Plurilateraliştii ar putea aprofunda relaţiile comerciale între ei, cu o rată de creştere de 3% în următorul deceniu, pe fondul reducerii barierelor comerciale şi al eforturilor de diversificare în afara relaţiilor cu SUA şi China.

În ceea ce priveşte comerţul cu economiile BRICS+, acestea ar urma să urce cu o rată de 2,5% în următorul deceniu şi cu 3% cu restul lumii. Ţările BRICS+ fără China îşi vor extinde relaţiile comerciale atât cu Sudul Global, cât şi cu China, consideră specialiştii BCG.

Această grupare include membrii iniţiali BRICS – Brazilia, Rusia, India şi Africa de Sud – precum şi state care au aderat ulterior, precum Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran şi Emiratele Arabe Unite.

„Comerţul global nu se retrage, ci se reorganizează. Liderii care integrează geopolitica în deciziile de capital şi strategie vor fi cel mai bine poziţionaţi pentru a naviga următorul deceniu de schimbări, asigurând atât rezilienţă, cât şi creştere”, a declarat Marc Gilbert, BCG, coautor al raportului, în comunicat.