Credite fiscale pentru cercetare-dezvoltare echivalent cu 10% din cheltuielile eligibile (proiect de relansare economică)

„Având în vedere rolul fundamental al activităţilor de cercetare-dezvoltare, ca sursă de progres, se propune introducerea unui sistem de credit fiscal pentru activităţile de cercetare-dezvoltare care să poată fi accesat prin opţiune, faţă de facilitatea fiscală actuală prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, acordată pentru activităţile respective. Lipsa acestui mecanism fiscal ar putea limita şi diminua cheltuielile de cercetare-dezvoltare cu consecinţe imediate asupra menţinerii proiectelor în derulare şi demarării de proiecte noi de cercetare-dezvoltare”, se menţionează în expunerea de motive care însoţeşte proiectul.

Acest mecanism ar urma să înlocuiască, la opţiunea contribuabilului, deducerea suplimentară existentă pentru aceste activităţi. Creditul fiscal ar fi tratat ca o creanţă fiscală şi ar putea fi compensat sau restituit, potrivit Codului de procedură fiscală, scrie Agerpres
.

„Măsura fiscală propusă vizează: reglementarea creditului fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare; aplicarea opţională de către contribuabil a creditului fiscal, caz în care nu se poate aplica, la determinarea rezultatului fiscal, deducerea suplimentară pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal; stabilirea valorii creditului fiscal ca reprezentând suma echivalentă a 10% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru activităţile de cercetare-dezvoltare; calificarea creditului fiscal drept creanţă fiscală, potrivit Codului de procedură fiscală; efectuarea compensării sau restituirii în condiţiile prevăzute la art. 167 şi art. 168 din Codul de procedură fiscală”, se menţionează în proiect.

De asemenea, măsura fiscală mai prevede stabilirea unor reguli pentru determinarea impozitului pe profit care se compară cu IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri, n.r.) prin adăugarea la elementele care nu se scad din IMCA şi a creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare, corelaţie tehnică, pentru efectuarea acestei comparaţii; stabilirea unui termen special de prescripţie, de 4 ani; instituirea unor reguli potrivit cărora diferenţa de credit fiscal se compensează/restituie, în cazul în care creditul fiscal este scăzut parţial din impozitul pe profit anual/impozitul minim pe cifra de afaceri anual; stabilirea unor reguli specifice pentru grupul fiscal.

Potrivit MF, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, diferenţa de credit fiscal care se compensează sau se restituie pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare este înregistrată ca venit în evidenţa contabilă a contribuabilului. „Se propune ca venitul respectiv să fie considerat neimpozabil la calculul rezultatului fiscal, întrucât reprezintă o restituire a cheltuielii de impozit pe profit care este cheltuială nedeductibilă”, se subliniază în proiectul MF.

Totodată, pentru contribuabilii care beneficiază de scutire de impozit a profitului reinvestit se propune, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, respectiv perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal modificat care începe în 2026 şi ultima zi a aceluiaşi an fiscal modificat, după caz, posibilitatea de a aplica concomitent şi metoda de amortizare accelerată pentru activele respective, potrivit prevederilor art. 28 alin. (5) lit.b) din Codul fiscal.

Măsura stimulează investiţiile în diverse domenii, făcând mai atractivă facilitatea fiscală pentru profitul reinvestit, susţin reprezentanţii MF în document.

Pentru susţinerea pieţei de capital, Ministerul Finanţelor propune acordarea unei deduceri suplimentare de 50% din cheltuielile legate de admiterea şi menţinerea la tranzacţionare a acţiunilor pe o piaţă reglementată, cheltuieli ce vor fi stabilite prin ordin al ministrului Finanţelor.

Proiectul mai prevede şi modificarea regimului rezervelor constituite din profit reinvestit. „Se propune ca, începând cu anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026, contribuabilii să poată utiliza rezervele fiscale constituite pentru profitul reinvestit potrivit art. 22 alin. (5), după o perioadă de 5 ani care începe cu anul următor celui pentru care s-a constituit rezerva, impozitarea/neimpozitarea ca elemente similare veniturilor în perioada fiscală în care rezervele sunt utilizate, potrivit legii, să se efectueze, în mod diferit faţă de impozitarea valorii totale a rezervelor din facilitatea fiscală, aşa cum este reglementat, în prezent, după cum urmează: în perioada celor 5 ani, impozitare integrală a valorii la utilizarea rezervelor; după 5 ani, impozitarea a 50% din valoarea rezervelor la distribuţia acestora; după 5 ani, neimpozitarea utilizării rezervelor pentru majorarea capitalului social, respectiv pentru acoperirea pierderilor contabile”, se menţionează în proiect.

Alte măsuri propuse includ majorarea valorii de intrare a mijloacelor fixe de la 2.500 lei la 5.000 lei, în scopul recuperării prin amortizare. Valoarea reflectă actualizarea cu indicele preţurilor de consum din perioada scursă de la ultima modificare a valorii mijloacelor fixe.

„În vederea susţinerii relansării economice, prin încurajarea modernizării activelor, se propune pentru activele noi, achiziţionate/ produse care au fost puse în funcţiune în anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026, din subgrupa 2.1 Echipamente tehnologice, respectiv al maşini, unelte şi instalaţii de lucru şi subgrupa 2.4 Animale şi plantaţii aplicarea metodei de amortizare superaccelerată pentru anul fiscal 2026/ anul fiscal modificat care începe în 2026, care prevede: pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 65% din valoarea fiscală a activului, la data intrării acestuia în patrimoniul contribuabilului; pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase de amortizare a activului la durata normală de utilizare rămasă a acestuia”, se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul.

Alte măsuri din proiect vizează stabilirea unitară a termenului de depunere a declaraţiei anuale până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor/ până la data de 25 a celei de-a şasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat pentru toţi contribuabilii, cu excepţia celor care se găsesc în situaţii speciale (fuziuni, lichidare etc) şi care depun declaraţia anuală privind impozitul pe profit până la termenele specifice.

În contextul acestei modificări se propune şi corelarea termenului de depunere a declaraţiei anuale de impozit pe profit de către persoana juridică responsabilă a grupului fiscal.

„Stabilirea unitară a termenului de depunere a declaraţiei anuale privind impozitul pe profit este aplicabilă începând cu anul 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026”, arată MF.