BNR, date importante pentru România. Care sunt cele mai mari riscuri la care ne expunem în 2026- Sondaj bănci

Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne reprezintă este cel mai important risc, evaluat la nivel ridicat. Instituțiile de credit au raportat o probabilitate de apariție ridicată, un impact potențial asupra sistemului financiar peste medie, acest risc intrând în categoria celor relativ dificil de gestionat.

Deficitele gemene înregistrate de România (cel bugetar, respectiv cel de cont curent), coroborate cu estimările privind diminuarea creșterii PIB, sunt considerate de instituțiile de credit principalele vulnerabilități din economie, care pot avea impact asupra calității portofoliului de credite.

Deși Guvernul a întreprins pași semnificativi în ceea ce privește consolidarea fiscal-bugetară, în accepțiunea instituțiilor de credit, efortul trebuie să aibă continuitate pentru a putea stabiliza finanțele publice.

Riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare își păstrează poziția a doua în clasament ca importanță din perspectiva instituțiilor de credit respondente. Probabilitatea de apariție este ridicată și în creștere față de martie 2025, cu un impact potențial peste medie și o capacitate de gestionare a riscului relativ dificilă. Amenințările asociate atacurilor cibernetice, tot mai frecvente pe fondul inovațiilor din domeniul financiar, impun implementarea rapidă și constantă a măsurilor de securitate. În acest context, și îmbunătățirea educației financiare a populației capătă un rol esențial în prevenirea fraudelor de natură cibernetică.

Cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității sectorului bancar este cel de-al treilea risc sisstemic identificat de bănci. Seria recentă de pachete de măsuri fiscale și reglementările privind taxarea suplimentară a sectorului financiar au generat incertitudine și dificultăți în planificare pentru instituțiile bancare.

Riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este următorul risc sistemic ridicat identificat. Probabilitatea de apariție a riscului este într-o ușoară creștere, situându-se peste medie, impactul potențial asupra sistemului financiar fiind relativ constant, peste medie. Băncile considerând acest risc relativ ușor de gestionat.

O serie de factori pot afecta însă bonitatea companiilor, gen condițiile de piață, întârzierile încasărilor și majorarea costurilor. În cazul sectorului agricol, seceta și concurența cu alți producători din Ucraina rămân surse de incertitudine.

Cel de al cincilea risc ridicat evaluat este riscul de creștere a costului de finanțare ca urmare a majorării ratei dobânzii și/sau a deprecierii cursului de schimb cu efecte negative asupra capacității de plată a debitorilor, în special a populației și a IMM. Instituțiile de credit au evaluat în creștere probabilitatea de apariție a riscului, de la sub la peste medie, impactul potențial asupra sectorului bancar fiind de asemenea peste medie, în timp ce riscul este considerat în continuare unul relativ ușor de gestionat.

Ultimul risc ridicat identificat în cadrul acestui exercițiu este cel asociat reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente în contextul evoluțiilor externe și/sau interne. Acesta a intrat în categoria riscurilor ridicate încă din exercițiul anterior, însă perspectivele s-au îmbunătățit ușor față de martie 2025

Deși s-au înregistrat progrese în domeniul relațiilor comerciale, inclusiv între SUA și UE, precum și cu China, și s-au făcut eforturi pentru detensionarea situației din Orientul Mijlociu, incertitudinea privind direcția politicilor economice continuă să fie semnificativă, iar contextul geopolitic rămâne
marcat de tensiuni.

România printre puținele țări europene cu dinamică real negativă a pieței imobiliare

Următoarele riscuri au fost evaluate la nivel moderat/gestionabil: riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public, atât datorită expunerilor directe (de exemplu: titluri de stat, credite acordate administrațiilor centrale și locale), cât și a celor indirecte (de exemplu: creditele „Prima Casă”) urcă până pe locul șapte, cu două poziții mai sus față de martie 2025.

Riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială este cel de al optulea risc identificat ca importanță, având o probabilitate de apariție sub medie, În T2 2025, prețurile locuințelor din România au continuat să crească moderat în termeni nominali (4,7 la sută anual) însă, ajustate cu inflația, au înregistrat o scădere de 1,2 la sută, plasând România printre puținele state europene cu dinamici reale negative.

Riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară comercială succedă riscul provenit din piața imobiliară rezidențială, cu o probabilitate de apariție a riscului și un impact potențial sub medie. Piața imobiliară comercială din România a dat dovadă de reziliență în prima jumătate a anului 2025, cu investiții de circa 390 milioane euro, peste nivelul din semestrul anterior, dar ușor sub cel din S1 2024.

Riscul privind lichiditatea sectorului bancar este penultimul risc în clasament, urcând o poziție față de exercițiul anterior. Probabilitatea de apariție este redusă, impactul potențial asupra sistemului financiar prezintă un nivel sub medie. Lichiditatea la nivelul sectorului bancar se păstrează ridicată, în linie cu așteptările anterioare.

Riscul evaluat la cel mai redus nivel este cel climatic, care a coborât de pe penultima poziție față de martie 2025.

Această ediție a Chestionarului a cuprins o întrebare adițională legată de categoriile de expuneri aferente sectorului real care au devenit mai vulnerabile în ultima perioadă din perspectiva riscului de credit. Conform băncilor respondente, principalele categorii de expuneri care înregistrează o vulnerabilitate sporită din perspectiva riscului de nerambursare sunt companiile nefinanciare din categoria IMM și persoanele fizice cu venituri reduse. Majorarea TVA, a accizelor și a impozitului pentru dividende, creșterea cheltuielilor cu energia ca urmare a eliminării plafonării, precum și taxele suplimentare locale sau sectoriale vor exercita presiuni suplimentare asupra venitului disponibil.

O altă categorie care prezintă o vulnerabilitate mai ridicată, din perspectiva unor instituții, este cea a creditelor cu garanție de stat, fiind observate dificultăți de acoperire a serviciului datoriei sau lipsa garanțiilor pentru înlocuirea creditelor de capital de lucru.

Unele instituții de credit au raportat o creștere a riscului de credit în ceea ce privește portofoliul aferent sectorului agricol, atribuibilă volatilității prețurilor (influențată de conflictul dintre Rusia și Ucraina și seceta severă din anul 2024).