Serbia caută să cumpere gaze din alte surse, în încercarea de a se îndepărta de gazele rusești. Va avea interconexiune și cu România

Țara balcanică, care dorește să adere la UE, este unul dintre puținii cumpărători de gaze naturale rusești care au mai rămas în Europa – peste 80% din aprovizionarea sa provine de acolo.

Însă UE a făcut presiuni asupra Serbiei pentru a găsi alternative, în timp ce încearcă să reducă fluxurile de numerar către fondurile de război ale președintelui Vladimir Putin din Ucraina.

Serbia nu a reușit să obțină un nou contract pe termen lung cu Gazprom din Rusia anul trecut, iar un acord pe termen scurt încheiat în decembrie expiră pe 31 martie.

Vucic a declarat că înțelege politica UE față de energia rusească, spunând că „trebuie să ne ajustăm politicile energetice la anumite cerințe și solicitări”.

„Totuși, vom avea cantități mari de gaz rusesc, dar luăm din ce în ce mai mult de la europeni”, a adăugat Vucic într-un interviu acordat la președinție, la Belgrad, flancat de un steag al UE.

El a declarat că Serbia își propune să obțină 500 de milioane de metri cubi de gaze anual, aproximativ o cincime din necesarul său, în cadrul inițiativei UE de cumpărare comună de gaze, la care a aderat anul trecut.

Serbia achiziționează deja gaze din Azerbaidjan, prin Bulgaria, iar construcția unei conducte de gaze către Macedonia de Nord, care ar oferi Serbiei acces la gaze naturale lichefiate din Grecia, ar trebui să înceapă anul acesta, a declarat el. O conductă de gaze care leagă Serbia de România vecină este așteptată să fie finalizată în 2027.

„Aceasta este o diversificare majoră”, a spus Vucic.

Echilibrul între Rusia și UE

Serbia cultivă legături culturale și religioase istorice cu Rusia. Moscova susține Belgradul în opoziția sa față de independența Kosovo, o fostă provincie sudică cu populație majoritar albaneză. Vucic a încercat să echilibreze relațiile cu Kremlinul și candidatura Serbiei la aderarea la UE.

Această linie a devenit din ce în ce mai dificil de urmat de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022.

Compania petrolieră sârbă NIS, deținută de Rusia, a fost supusă sancțiunilor SUA, forțând vânzarea sa preconizată către compania maghiară MOL.

Între timp, Vucic a declarat că este hotărât să adere la UE. El a afirmat că economia s-a îmbunătățit, la fel ca și nivelul de trai și nivelul datoriei.

„Fără îndoială, de când sunt președinte, Serbia va fi pe calea aderării la UE”, a spus el.

UE a cerut de mult timp Serbiei să consolideze statul de drept, libertatea presei și să eradiceze crima organizată și corupția dacă dorește să adere.

Criticii spun că recentele reforme ale sistemului judiciar ar reduce independența acestuia, complicând drumul Serbiei către UE.

Vucic a declarat că autoritățile sunt gata să „examineze” setul controversat de legi judiciare împreună cu organismele europene.

Vucic, un populist, a suferit o lovitură politică când acoperișul unei gări s-a prăbușit în Novi Sad în 2024, ucigând 16 persoane. Dezastrul a declanșat proteste la nivel național, oamenii cerând încetarea corupției și alegeri anticipate.

Vucic a recunoscut că corupția este o problemă în Serbia și a spus că este „nemulțumit” de eforturile de eradicare a acesteia. „Este vorba despre corupția din instituțiile noastre de stat… inclusive din rândul politicienilor.”

Cu toate acestea, el a respins demonstrațiile ca fiind o conspirație a agențiilor internaționale de securitate – inclusiv cele din Croația, Albania și Kosovo – pentru a răsturna guvernul, fără a furniza dovezi.

Oficialii din aceste țări au negat astfel de acuzații.

Al doilea și ultimul mandat al lui Vucic expiră în 2027. Pe fondul protestelor de stradă, el a declarat că va convoca alegeri anticipate în acest an.

Vucic a spus că nu este sigur ce va face în continuare, dar nu a exclus revenirea în politica de partid sau încercarea de a deveni prim-ministru. „Aș dori să mă implic mai puțin în politică sau deloc, dar îngrijirea moștenirii mele ar putea necesita un anumit grad de implicare, vom vedea”.