Ce spune ministrul Finanțelor despre depășirea pragului de 60% din PIB pentru datoria publică

„S-a discutat despre faptul că datoria publică a României a depăşit 60% din PIB. Ce înseamnă acest lucru, concret? Nu înseamnă o criză – înseamnă că, ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat, iar diferenţa s-a finanţat prin împrumuturi. Iar aceste împrumuturi se adună. Datoria nu creşte peste noapte şi nu apare dintr-o singură decizie. Nivelul de azi reflectă acumularea unor deficite foarte mari în anii anteriori, culminând cu momentul 2024, când România a închis anul cu un deficit de 9,3% din PIB, la care s-a adăugat o creştere economică foarte slabă (0,9%). Alături de acestea, România a avut ani consecutivi de politici fiscale expansioniste, creşteri permanente de cheltuieli, amânând corecţii necesare de teama consecinţelor electorale”, a explicat Nazare într-o postare pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că actualul Guvern a avut ca prim obiectiv oprirea acestei dinamici şi restabilirea ordinii bugetare, în contextul în care, în vara anului trecut, riscul retrogradării la „junk” era real, ceea ce ar fi însemnat dobânzi mai mari, costuri mai ridicate pentru stat şi, implicit, presiune suplimentară asupra economie, scrie Agerpres.

„Evitarea acelui scenariu a fost esenţială – am încheiat anul cu ratingul de ţară reconfirmat, cu plăţi la zi şi cu investiţii record. În 2025 am redus semnificativ deficitul şi am readus ajustarea pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană. Totul în condiţiile în care am asigurat prin rectificare bugetară şi sumele necesare acoperirii costului cu datoria publică – acesta nefiind prevăzute integral în bugetul anului trecut -, pentru a asigura o gestionare prudentă şi transparentă a finanţelor publice. Corecţia este însă în curs, încă, şi trebuie continuată cu consecvenţă. Depăşirea pragului de 60% este efectul acumulărilor din trecut, nu rezultatul unei decizii punctuale din ultimele luni. Important este ce facem în continuare: controlul cheltuielilor curente, menţinerea disciplinei bugetare şi consolidarea creşterii economice”, a mai precizat ministrul Finanţelor.

Acesta a adăugat că toate agenţiile de rating au subliniat în mod repetat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt esenţiale pentru menţinerea calificativului de investiţii al României şi a transmis că instabilitatea şi mesajele alarmiste pot avea efecte directe asupra costurilor de finanţare şi asupra încrederii investitorilor.

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în noiembrie 2025, până la 1.121 miliarde lei, de la 1.116 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF). Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 60,2%, de la 60% în august (PIB conform comunicatului INS din 6 ianuarie 2026).

Datoria internă a administraţiei publice se cifra la 551,6 miliarde de lei (546,22 miliarde lei în octombrie 2025), respectiv 29,6% din PIB (29,3% din PIB, în luna anterioară), iar datoria externă era în cuantum de 569,84 miliarde de lei (570,31 miliarde lei, în luna precedentă), respectiv 30,6% din PIB (similar cu procentul din octombrie)