Statul se împrumută tot mai ieftin. Cum profită românii cu credite ipotecare la început? ROBOR se duce sub rata BNR

Adaugă-ne ca sursă preferată

Obligațiunile de stat românești pe 10 ani oferă în prezent un randament de 6,34%. Diferența de randament între obligațiunile de stat românești pe 10 ani și cele pe 2 ani este de 39 de puncte de bază, reflectând diferența de randament între datoriile pe termen lung și cele pe termen scurt. De obicei, obligațiunile pe termen lung au randamente mai mari decât cele pe termen scurt.

O curbă normală a randamentului, în care ratele pe termen lung sunt mai mari decât cele pe termen scurt, sugerează o creștere economică, în timp ce o curbă inversată, în care ratele pe termen scurt sunt mai mari, poate indica o recesiune iminentă. Practic, evoluția randamentelor la titlurile de stat nu arată că în viitorul apropiat de vom confrunta cu o recesiune.

Totuși, dobânda la titlurile pe 10 ani este mai mică decât cea a dobânzii BNR care este de 6,5%. Și pe celelalte scadențe, randamentul titlurilor de stat este sub nivelul dobânzii cheie. Coroborat cu inflația anualizată de peste 9%, randamentele oferite de titlurile de stat sunt real negative. Nici în cazul titlurilor de stat pentru populație nu avem o situație mai bună, cel puțin momentan.

Totuși, ce arată acest fenomen? Statul se împrumută mai ieftin decât este dobânda de politică monetară. ”Practic, anticipațiile investitorilor sunt că inflația va scădea in viitor, iar Banca Centrală va reduce dobânda în lunile următoare. Atunci vor accepta randamente mai mici astăzi, mai ales pentru titluri cu maturitate mai lungă”, arată Adrian Codîrlașu.

Dacă băncile au foarte multă lichiditate (de exemplu, depozite multe și cerere scăzută de credite), ele caută plasamente sigure. În acest caz, cumpără masiv titluri de stat, iar cererea mare crește prețul titlurilor și randamentul (dobânda efectivă) scade.  Astfel, randamentul poate ajunge sub rata de politică monetară.

În România, par să se potrivească ambele situații, Codîrlașu subliniază însă, că este vorba de anticipațiile investitorilor care au încredere că, pe termen lung, atât rata dobânzii cheie, cât și inflația va scădea.

Cu toate acestea, pe piața creditelor aceste mișcări se simt destul de puțin. În general, dobânzile variabile la creditele ipotecare sunt de 7%-8%, chiar și după scăderea ROBOR la șase luni, indicatorul de bază pentru dobânda acestor credite, a scăzut sub 6% și continuă să scadă.

În schimb, dobânzile fixe sunt inavariabil sub nivelul de 6%, în special pentru creditele noi, fapt care așa cum explică Adrian Codîrlașu nu este în regulă ca dobânzile la credite să fie mai mici decât cele la titlurile de stat.

La fel, la creditele de nevoi personale, dobânda variabilă este cuprinsă între 11% și 13%, în timp ce, câteva bănci dau credite de consum cu dobândă fixă. În aceste cazuri, dobânda fixă este sub dobânda de politică monetară, iar în unele cazuri chiar mai mică decât cea de la titlurile de stat.

”Dobânda la care se împrumută România a coborât spre aproximativ 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. Scăderea dobânzilor la credite va veni treptat, însă faptul că statul se împrumută mai ieftin este un prim pas necesar”, a declarat săptămâna trecută Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Prima scădere a randamentelor la titlurile de stat sub dobânda BNR, a avut loc după decizia privind legea pensiilor magistraților.