Dragoș Pîslaru (MIPE): în următoarele 6 luni trebuie să mai aducem aproape 11 miliarde de euro în ţară prin PNRR

Adaugă-ne ca sursă preferată

„AMR 189 de zile de PNRR: Acum ori niciodată! În primăvara lui 2025 erau cheltuiţi aproximativ 4 miliarde de euro din PNRR. Prin eforturile şi mobilizarea guvernului actual din ultimele luni am ajuns la 10,15 miliarde de euro. Asta înseamnă că, împreună cu ministerele şi autorităţile implicate, am dublat absorbţia faţă de tot ce se făcuse din 2021 până în 2025. E o veste bună şi le mulţumesc tuturor celor care au înţeles miza şi s-au mobilizat. Provocarea acum este însă şi mai mare: în următoarele 6 luni trebuie să mai aducem aproape 11 miliarde de euro în ţară, cu proiecte de investiţii finalizate, recepţionate şi reforme îndeplinite la timp, pe baza calendarului agreat cu Comisia Europeană, până la termenul-limită de 31 august 2026”, a scris ministrul de resort, luni, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, în cadrul reuniunii ordinare a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, au fost analizate măsurile aflate la risc de neîndeplinire prin PNRR (roşii) şi discutate măsurile de remediere cu instituţiile responsabile de îndeplinirea lor, cărora le-a fost cerut un calendar ferm de implementare.

„Mesajul prim-ministrului Ilie Bolojan din cadrul reuniunii a fost cât se poate de tranşant: cei care nu vor realiza proiectele pe care şi le-au asumat vor răspunde politic şi financiar. Dacă ministerele şi instituţiile responsabile vor înţelege să îşi facă treaba, atunci rezultatele PNRR-ului se vor vedea cu uşurinţă în autostrăzi, spitale, şcoli, digitalizare şi investiţii care schimbă România în bine. Nu mai e loc de prelungiri, amânări sau renegocieri. Dacă ratăm aceste obiective, vom pierde bani, vom plăti penalităţi şi vom pierde şi credibilitatea pe care am recâştigat-o cu greu în faţa partenerilor europeni”, a mai precizat Pîslaru.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis, luni, în cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că va exista o „răspundere politică” pentru miniştri şi secretari de stat, inclusiv revocări din funcţie, în cazul în care România va pierde bani din PNRR.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, comitetul a analizat, sub coordonarea prim-ministrului Ilie Bolojan şi a ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, stadiul realizării reformelor şi investiţiilor incluse în cererile de plată, problemele întâmpinate şi soluţii pentru remedierea acestora.

Este vorba despre aspecte restante aferente cererilor de plată 3 şi 4 transmise de Guvern Comisiei Europene, precum şi despre cele referitoare la cererile de plată 5 şi 6 care urmează să fie transmise în perioada următoare, precizează sursa citată.

La reuniune au participat, alături de premierul Ilie Bolojan şi ministrul Dragoş Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu şi Marian Neacşu, miniştri şi secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme şi investiţii, membri şi invitaţi permanenţi din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.

Guvernul aminteşte că România are un număr total de şase cereri de plată, iar ultimele două – 5 şi 6 – vor fi transmise în acest an. Cererea de plată finală are ca termen maxim de transmitere data de 30 septembrie.

Cererea de plată 5 va conţine un număr de 28 de ţinte şi jaloane aferente componentei de asistenţă financiară nerambursabilă, iar cererea de plată 6 va avea un număr de 151 de ţinte şi jaloane ce corespund atât componentei de asistenţă financiară nerambursabilă, cât şi celei rambursabile.

Până în prezent, România a depăşit peste jumătate din valoarea totală PNRR, respectiv 50,08%, a explicat Guvernul. Astfel, ţara noastră a primit în total suma de 10.722.201.578 de euro (din care 6.402.360.157 de euro pentru componenta de asistenţă financiară nerambursabilă şi 4.319.841.421 de euro pentru componenta de asistenţă financiară rambursabilă), sumă care include pre-finanţarea şi sumele încasate pentru cererile de plată 1 şi 2 şi parţial pentru cererea de plată 3, se precizează în comunicat.