Încep discuțiile despre bugetul țării pe 2026. Mesajul ministrului de Finanțe: „Nu ne permitem derapaje”

„Am prezentat ieri în şedinţa coaliţiei proiectul de buget pentru 2026. Este un buget de responsabilitate şi echilibru, dar construit pe un nou nivel record al investiţiilor şi al fondurilor europene atrase în România, care vor susţine relansarea.

Ne propunem reducerea deficitului spre 6% din PIB, într-un context în care presiunile rămân ridicate. Deşi, pe fondul împrumuturilor acumulate anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,5% din PIB, investiţiile se ridică peste nivelul anului 2025 – cu precădere cele din fonduri europene, care cresc de la 78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei.

Trebuie să avem un buget realist. Nu ne permitem derapaje, cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire, care oferă doar speranţe false populaţiei vulnerabile. Obiectivul este să reducem nevoia de împrumut a statului, să consolidăm încrederea, să creăm condiţii pentru finanţare mai avantajoasă – toate acestea, pentru un trai cu adevărat mai bun pentru români. Bugetul pe 2026 nu este despre promisiuni, ci despre stabilitate, investiţii şi disciplină. Modul în care construim acest buget transmite semnale despre credibilitatea şi seriozitatea României. Este un buget care susţine creşterea economică sănătoasă, pe termen lung”, a scris ministrul, marţi, pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că în acest fel se marchează trecerea de la un model bazat pe consum şi cheltuieli curente la un model bazat pe investiţii, fonduri europene şi disciplină fiscală.

De asemenea, ministrul a adăugat că bugetul este „realist şi onest”, construit fără artificii şi fără presiune fiscală suplimentară în 2026, după ce măsurile de corecţie adoptate anterior (inclusiv eliminarea IMCA şi ajustările în regimul microîntreprinderilor) au stabilizat baza de venituri şi au permis o planificare bugetară credibilă, orientată spre investiţii.

Totodată, este un buget al moderaţiei şi responsabilităţii administrative, în care reforma aparatului public şi reducerea sporurilor (condiţii vătămătoare, fonduri europene, doctorat) conduc la diminuarea ponderii cheltuielilor curente în PIB şi creează spaţiu fiscal real pentru dezvoltare.

„Este un buget de dezvoltare accelerată, care ridică ponderea investiţiilor peste nivelul record de 7,2% din PIB de anul trecut şi majorează cu aproximativ 30% bugetul finanţat din fonduri europene, integrând PNRR, politica de coeziune şi componenta SAFE.

Este un buget dedicat comunităţilor şi autorităţilor publice locale, cu un nivel istoric al resurselor – de 84 de miliarde de lei faţă de 76 de miliarde de lei în 2025 – şi cu aproximativ 70% din fondurile europene direcţionate către proiecte locale şi regionale, asigurând astfel cofinanţările necesare şi continuitatea investiţiilor în teritoriu. Este un buget orientat către mediul de afaceri şi relansare economică – atât prin sumele din investiţii care ajung în economie, cât şi prin stimularea investiţiilor productive, deductibilităţi pentru profitul reinvestit şi scheme moderne de ajutor de stat şi credite fiscale dedicate industriei, exploatării resurselor, inovării şi reîntoarcerii capitalului uman din afara ţării în România. Ştiu că nevoile sunt mari în toate domeniile, însă tocmai de aceea este esenţial să rămânem ancoraţi în realism şi responsabilitate. Sunt convins că, prin dialog, transparenţă şi cooperare, vom adopta în curând un buget solid, care să ofere României stabilitate, credibilitate şi direcţie clară de dezvoltare”, a punctat Nazare.

Coaliţia de guvernare a decis ca miercuri să aibă loc şedinţa de închidere a bugetului, în format complet, pentru a finaliza toate capitolele şi a adopta forma agreată la nivelul coaliţiei.