Scumpirea petrolului riscă să amplifice presiunile inflaţioniste şi să afecteze creşterea economică, spune Concordia

Întrebat cum ar putea evolua economia într-un scenariu de încheiere rapidă a conflictului, economistul a arătat că efectele ar fi limitate, dar nu inexistente.

„Pe termen scurt, am văzut creşterea preţului petrolului pe piaţa internaţională, înainte ca impactul să se reflecte în preţurile carburanţilor la nivel local. Va trece o perioadă relativ scurtă, în general câteva zile sau săptămâni, având în vedere reînnoirea stocurilor, astfel încât impactul ar trebui să fie limitat atât asupra inflaţiei, cât şi asupra creşterii economice. Odată cu încheierea conflictului, ne aşteptăm ca preţurile pe piaţa internaţională să se normalizeze. Totuşi, această normalizare nu înseamnă o revenire la nivelurile de la începutul anului, de aproximativ 70 de dolari pe baril. După ce cotaţiile au depăşit 80-82 de dolari, este posibil să se stabilizeze în zona 75-76 de dolari, deoarece va persista o primă de risc pentru o perioadă de timp. În acest scenariu, preţul benzinei ar putea ajunge la 1,3-1,4 lei în plus faţă de nivelurile anterioare, dacă situaţia se detensionează rapid”, a explicat Iulian Lolea, la conferinţa „Radiografia unei economii sub presiunea deficitelor gemene”, organizată de Confederaţia Patronală Concordia.

În aceste condiţii, impactul se va vedea şi la pompă. „Va exista o creştere chiar dacă conflictul se încheie repede. Prima de risc în preţul barilului va continua să se manifeste cel puţin câteva luni şi asta s-ar putea reflecta într-o majorare de 5-7%, în funcţie de condiţiile în care se încheie conflictul”, a subliniat el.

Potrivit acestuia, în scenariul prelungirii conflictului, efectele ar putea fi mai ample.

„La o creştere medie de 10 dolari a preţului barilului pe termen mediu, impactul în preţurile combustibilului s-ar putea traduce printr-o scumpire de până la 0,7-1 leu pe litru, iar asupra inflaţiei printr-un plus de 0,4-0,5 puncte procentuale”, a precizat reprezentantul Confederaţiei Patronale Concordia.

Combustibilul are o pondere semnificativă în coşul de consum, de 7-8%, mai mare decât gazul, şi generează un efect de transmisie puternic în economie, a arătat acesta.

Există un efect de runda întâi, prin creşterea directă a preţului carburanţilor, şi un efect de runda a doua, prin transmiterea costurilor în transporturi şi, ulterior, în preţurile altor bunuri şi servicii. România este deosebit de sensibilă la acest mecanism, iar presiunile ar putea pune în pericol ţinta BNR pentru finalul anului, apropiată de 4%. Un impact de aproximativ 0,5 puncte procentuale, coroborat cu alţi factori de risc, precum evoluţia preţului gazelor sau eliminarea adaosului comercial la produsele de bază, ar putea duce inflaţia spre 5% la sfârşitul anului”, a adăugat economistul.

În ceea ce priveşte evoluţia economiei, primul trimestru din 2026 pare să fi început slab, a precizat Iulian Lolea.

„Creşterea economică ar putea accelera uşor în a doua parte a anului, dacă situaţia rămâne relativ stabilă. Totuşi, presiunile suplimentare asupra preţurilor generate de conflictul din Iran ar putea reduce din nou puterea de cumpărare, amplifica anxietatea şi scădea încrederea consumatorilor, cu efect direct asupra consumului şi, implicit, asupra potenţialului de creştere economică. Estimările indicau o creştere de aproximativ 1% spre finalul anului, însă, dacă situaţia nu se normalizează rapid, avansul economic ar putea fi semnificativ mai redus”, a menţionat reprezentantul Concordia.

Pentru zona euro, spre exemplu, Banca Centrală Europeană luase în calcul la o creştere de 10% a preţului petrolului o diminuare a creşterii economice cu 0,5 puncte procentuale. Aşadar, nici în România nu putem fi departe de acest nivel, având în vedere că suntem corelaţi cu zona euro şi că suntem atât de sensibili la creşterea preţului combustibilului, a adăugat economistul.

Indicatorii de sentiment privind consumul populaţiei şi încrederea firmelor se află la minimele perioadei post-criză financiară, a subliniat Iulian Lolea.

„Această situaţie vine pentru a pune gaz pe foc. Asta ne prinde cu atât mai vulnerabili şi o să se reflecte în consum, mai ales că românii sunt foarte sensibili atunci când văd creşterea preţului la pompă. Este una dintre mărfurile la care ei sunt foarte sensibili, pentru că ţin minte preţul, faţă de momentul trecut în care au alimentat, iar percepţia negativă e posibil să se amplifice”, a mai spus el.

Potrivit acestuia, printre sectoarele cele mai afectate se numără transporturile, al doilea contributor la exporturile nete de servicii ale României, impactul urmând să se reflecte ulterior în preţurile altor produse.

„De asemenea, industria îngrăşămintelor şi sectorul chimic, mari consumatoare de gaze naturale, sunt expuse suplimentar, iar industria în ansamblu rămâne vulnerabilă după trei ani dificili”, a precizat economistul.

Totodată, el a subliniat că există deja o tendinţă de optimizare a cheltuielilor în ceea ce priveşte companiile, pe fondul presiunilor acumulate în ultimii ani, respectiv creşterea costurilor cu energia şi scumpirea altor inputuri.

„Conflictul din Orientul Mijlociu adaugă presiuni suplimentare, iar companiile vor fi nevoite să îşi eficientizeze şi mai mult costurile, în special cele legate de salarii, energie şi chirii, pentru a-şi menţine competitivitatea”, a menţionat reprezentantul Confederaţiei Patronale Concordia.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în data de 18 februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Confederaţia Patronală Concordia a organizat conferinţa de presă „Radiografia unei economii sub presiunea deficitelor gemene”, în cadrul căreia a fost prezentată o analiză detaliată a datelor economice din 2025 şi perspectivele pentru acest an.