Scăpăm de recesiune în 2026? Conflictul din Iran loveşte România într-un moment în care deja suntem vulnerabili – analiză Coface

„Creşterea economică în 2026 cred că va fi în linie cu ce s-a întâmplat în ultimele două trimestre din 2025. Nu mă aştept la creşteri mari ale Produsului Intern Brut în trimestrele trei şi patru din 2026, deci, practic, cred că vom fi la acelaşi nivel, undeva sub 1%. Asta este opinia mea”, a afirmat, miercuri, Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department, în cadrul unei conferinţe cu privire la insolvenţele din România, scrie Agerpres
.

La rândul său, Bogdan Nichişoiu, Regional Enhanced Information Manager, este de părere că trebuie să gândim în termen de scenarii, pentru că întrebarea care se pune este cât va dura conflictul din Iran.

„Eu aş pleca şi de la construcţia bugetară, adică ce avem pe masă în momentul de faţă. Avem 1% creştere economică proiectată de Guvernul Bolojan şi un deficit fiscal de 6 puncte procentuale. Adevărul este că această arhitectură bugetară a fost construită înainte de weekendul trecut şi este rezonabil să credem că în realitate lucrurile se vor schimba în următoarele 10 luni şi se vor schimba pentru că este rezonabil să credem că în măsura în care acest conflict este de durată, Doamne fereşte, dar dacă este de durată, fac apel la un studiu pe care Banca Centrală Europeană l-a publicat, dacă nu mă înşel, în decembrie anul trecut şi în care ei susţineau că la o creştere cu 10% a costului energiei ai în mod direct o creştere a inflaţiei cu 0,3 puncte procentuale şi indirect cu încă 0,2 puncte procentuale. Deci, vei avea, practic, o translaţie în zona de inflaţie şi o scădere practică a PIB-ului, la 10% cost energie, cu 0,1 puncte procentuale. Gândiţi-vă, noi în aceste zile, în aceste ore, la ce am asistat? Am asistat la un spike nou al petrolului de la 60 la 83, cred că era dimineaţă – deci nu 10%, mai mult de 10% – şi mai ales în zona de gaz, care este foarte importantă pentru întreaga Europă, şi pentru noi, românii, de la un 30-35 euro pe MWh TTF-ul (referinţa de preţ pentru gazele naturale în Europa n.r.) practic ne-am dus în aproape 60. Ieri era la sfârşitul zilei 60 (…) Ok, nu mai avem acel 360 (euro/MWh n.r.) pe care l-am avut în august 2022, dar este rezonabil să credem că orice fel de asumţii am făcut până săptămâna trecută cu privire la inflaţie şi creştere economică ar trebui să fim un pic mai rezervaţi. Întrebarea fundamentală care se pune astăzi este ‘Care este durata acestui conflict?’. Dacă durata acestui conflict este de 4 – 6 săptămâni, dacă este un episod 2.0 a ceea ce noi anul trecut, în iunie, am văzut, atunci va fi un efect acut, va fi o pişcătură, poate, de ţânţar. Dacă, însă, se cronicizează acest conflict, impactul asupra energiei este unul material”, a explicat Nichişoiu.

Potrivit lui Bogdan Nichişoiu, conflictul acesta „ne loveşte într-un moment în care deja suntem vulnerabili”, cu o inflaţie de aproape două cifre, fiind foarte puţin probabil să se mai respecte modelările BNR.

„Pe noi, România, care este ţara cu inflaţia cea mai ridicată din Europa, ne loveşte într-un moment în care deja suntem vulnerabili, adică deja suntem pe o inflaţie vecină cu double digit şi unde speram, prin modelările primite de la Banca Naţională a României, să închidem anul cu inflaţie undeva la 4,3 puncte procentuale. Foarte puţin probabil, în contextul în care acest conflict se cronicizează, să păstrăm aceste variabile. Cam aşa simţim şi noi”, a susţinut el.

Nichişoiu a subliniat că previziunile Coface indicau o creştere economică în România de 1% în 2026, însă acum trebuie să se lucreze cu scenarii.

„Înainte de ultimul sfârşit de săptămână, proiecţiile economistului nostru şef al regiunii noastre centrale est-europene erau pentru România de 1 punct procentual, oarecum aliniat cu ceea ce şi Guvernul nostru modelase: 1%. Aici trebuie să lucrăm pe scenarii, în special două scenarii de bază. Este acest conflict unul acut, 4-6 săptămâni? Atunci cred că putem să avem o şansă să păstrăm acest punct procentual. În situaţia în care, însă, se cronicizează, exact cum am văzut în 2022 în cazul Ucrainei, lucrurile se complică. Lucrurile se complică şi în special pe zona aceasta de energie, care te loveşte imediat în zona industriei, o industrie care înseamnă pentru România 17% din PIB, în zona inflaţiei, care te loveşte în zona de consum privat, care deja practic era letargic, am avut un trimestru patru foarte complicat în România. Deci, cu aceste două scenarii cred că trebuie să plecăm la drum pentru 2026. Nu mai suntem în situaţia în care să avem un singur scenariu. Trebuie să gândim practic în termen de multiscenarii şi vectorul geopolitic este cel care-ţi modelează practic absolut toate asumţiile”, a adăugat Bogdan Nichişoiu.

În opinia lui Tiberiu Chesoi, acest conflict face parte din conflictul comercial SUA – China.

„Eu personal cred că aceste două conflicte militare (Venezuela şi Iran – n. r.) fac parte dintr-un conflict general, care e reprezentat de conflictul comercial Statele Unite – China. Tot ce a făcut până acum administraţia de la Washington nu a făcut decât să meargă în direcţia aceea. Vedem ce s-a întâmplat în Venezuela, ce se întâmplă în Iran. Cumva pare că este aceeaşi agendă şi cred că ăsta e scenariul de bază apropo de conflicte. Se întâmplă asta şi cred că ne va afecta destul de mult, de asta cred că este prematur să vorbim de creştere economică sau cel puţin putem să vorbim, dar nu cu exactitate, pentru că aşa ceva în contextul actual este aproape imposibil”, a spus acesta.

Coface România a lansat, miercuri, Studiul Insolvenţelor din România, cu date pentru anul 2025. Studiul arată că anul trecut s-au deschis 7.553 de proceduri noi de insolvenţă faţă de 7.274 în 2024. De asemenea, au fost deschise 221 de proceduri de concordat preventiv, comparativ cu 96 de astfel de proceduri deschise în 2024.

Sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul/repararea autovehiculelor şi motocicletelor a raportat cel mai mare număr de insolvenţe respectiv 1.844, în scădere cu 4% faţă de anul precedent.