2026 este un an de ajustări dificile. 2027 ar putea marca reluarea unei creșteri structurale, PIB-ul ar putea crește cu 2,8% – prognozele economistului-șef al Visa pentru România

Chiar într-o economie cu un parcurs dificil, marcată de scăderea consumului, plățile digitale rămân una dintre puținele zone cu potențial structural de creștere. ”România traversează o recesiune determinată de consum, pe fondul inflației ridicate (aproape 10%), al scăderii veniturilor reale și al unui nivel foarte redus al încrederii consumatorilor”, arată Laurenti.

Cu toate acestea, se remarcă o creștere a consumului pe cardul de credit, chiar dacă nu este vorba de o tendință sănătoasă, deoarece creditul nu semnalează o revenire economică, ci este utilizat preponderent ca mecanism de amortizare a șocului asupra veniturilor.

Plățile de debit rămân sub presiune, iar revenirea lor va reprezenta primul semn clar de stabilizare economică. 2026 va fi un an de tranziție, cu presiuni persistente în prima parte a anului și premise de îmbunătățire graduală spre final.

La nivel european, datele Visa indică un consumator aflat într-o zonă de relativă stabilitate: cheltuielile nu se mai contractă abrupt, dar nici nu intră într-o fază de accelerare vizibilă.

România urmează însă o traiectorie diferită. Potrivit Visa Spending Momentum Index, dinamica cheltuielilor s-a blocat, reflectând impactul cumulat al inflației ridicate, al scăderii veniturilor reale și al deteriorării accentuate a încrederii consumatorilor.

Unul dintre cele mai relevante semnale din datele Visa este dinamica mai mare a cheltuielilor realizate pe credit față de cele finanțate din venituri curente (debit).

Această evoluție indică: utilizarea creditului pentru acoperirea cheltuielilor esențiale (alimente, utilități, servicii recurente); un comportament de adaptare la presiunea asupra veniturilor (consumption smoothing) și o utilizare defensivă a creditului, nu o relansare a consumului. .

„Creșterea creditului în această etapă nu trebuie interpretată ca un semn de revenire economică. Ea reflectă, în principal, un mecanism de absorbție a șocului asupra veniturilor reale. Acest context impune monitorizare atentă a riscurilor și un accent pe produse responsabile, precum creditele pe termen scurt și soluțiile de plată în rate pentru cheltuieli esențiale”, spune Adolfo Laurenti, Economist-șef Visa.

Deteriorarea accentuată a încrederii consumatorilor amplifică slăbiciunea macroeconomică. Consumatorii nu sunt doar constrânși financiar, ci și mult mai prudenti în deciziile de cheltuire. Această prudență se reflectă prin: orientarea către bunuri și servicii esențiale; tranzacții de valoare mai mică, dar mai frecvente; amânarea cheltuielilor discreționare și a achizițiilor de valoare mare.

În acest context, numărul tranzacțiilor se menține mai bine decât valoarea totală a consumului, însă ritmul de creștere rămâne redus și fragil. „În acest moment, constrângerea principală nu este doar inflația, ci lipsa de încredere. Fără stabilizarea așteptărilor privind veniturile viitoare, comportamentul de consum va rămâne prudent”, mai spune Adolfo Laurenti.

Din perspectivă economică, o revenire susținută a plăților de debit va reprezenta primul semnal credibil că recesiunea de consum începe să se atenueze. În mod tipic, procesul de ajustare urmează o succesiune clară: stabilizarea veniturilor reale; reluarea plăților finanțate din venituri curente (debit); normalizarea utilizării creditului și revenirea treptată a cheltuielilor discreționare.

Prima parte a anului 2026 va rămâne, cel mai probabil, sub presiune. Totuși, dezinflația așteptată în a doua jumătate a anului ar putea crea condițiile pentru: stabilizarea veniturilor reale și revenirea treptată a plăților de debit;

Din perspectivă strategică, 2026 este un an de ajustare, iar 2027 ar putea marca reluarea unei creșteri structurale mai vizibile, în condițiile unei dinamici a PIB în jur de 2,8%.