Record trist în România: 49 de ani de la cutremurul din 1977, suntem cei mai expuși europeni. Peste jumătate știm ce ne așteaptă, sub 20% luăm și măsuri. Cum te protejezi cu nici 20 de euro pe lună

România este de departe cea mai descoperită țară din Europa în caz de dezastru, chiar și în comparație cu celelalte state din regiune, foste comuniste, arată Alexandru Ciuncan, președinte UNSAR. Conform acestuia,în Ungaria vecină, de exemplu, unde riscul de cutremur este unul redus, spre deosebire de România, gradul de cuprindere în asigurare a locuințelor depășește 70%, în timp ce în Polonia vorbim de 60% grad de asigurare, aceasta fiind și media europeană. În România, până în 20% din locuințe beneficiază de o asigurare completă, adică și polița obligatorie PAD, emisă de PAID, care costă doar 130 de lei pe an pentrru locuințele din materiale moderne și acoperă daune de până la 100.000 de lei provocate de cutremur, inundație catastrofală sau alunecări de teren, dar și o poliță faculativă care acoperă întreaga daună provocată locuinței și pentru toate riscurile (inclusiv explozie, inundație de conductă, distrugerea bunurilor din casă).

Citește și: RECORD Cum a ajuns o localitate de lângă București cea mai asigurată din țară, în doar două săptămâni. Curg amenzile pentru lipsa asigurării de locuință

„Din păcate, de cele mai multe ori, valoarea acestor polițe de asigurare este cunoscută doar după producerea unor riscuri asigurate. Și este cunoscută în principal de cei care erau protejați de o asigurare. În momentul de față sunt cam 1.800.000 de locuințe asigurate facultativ în România, adică undeva să spuneam la 17-18%.  Vecinii noștri din Ungaria, care sunt predispuși inundaților și nu neapărat cutremurelor, au un grad de cuprindere în asigurare, tehnic vorbind, undeva la 70-73%. Deci 7 din 10 locuințe sunt asigurate, nu două din zece. În Polonia, 60%. Deci 6 din 10 locuințe sunt protejate, chiar dacă nu sunt expuși riscului de cutremur, că tot ne referim la 49 de ani de la momentul 1977. Cu siguranță, în toate aceste țări și fără a avea un sistem de asigurare obligatorie  cetățenii au avut motivele lor să ia măsuri. Și au dat seama că trebuie să își protejeze locuințele. Până la urmă despre asta vorbim, responsabilitatea individual.  În ceea ce privește asigurarea obligatorie, vreau să fac o mențiune din capul locului. Oricât de expuse sunt zonele, orice locuință din România poate beneficia de o asigurare obligatorie, deci indiferent de risc. Din punct de vedere al expunerii, aș spune mai degrabă că zonele expuse sunt mai degrabă în zonele rurale. Acolo avem un grad de cuprindere mai mic decât în zonele urbane, din păcate. Cam 15% este gradul de cuprindere în zonele rurale, deși acolo expunerea este mai mare”, a declarat Ciuncan, la un podcast de specialitate realizat de UNSAR.

Nu avem nici măcar o evaluarea clară a pierderilor posibile dintr-un cutremur

Redăm, mai jos, cele mai importante declarații făcute de Alexandru Ciuncan:

• După cutremurul din 1977 și ulterioarele – 1986, 1990 – lucrurile s-au schimbat și s-au schimbat în bine în România. Însă, într-adevăr, avem foarte multe de făcut în continuare dacă ne raportăm la percepția riscului și la conștientizare. Și aici studiile pe care le facem împreună cu IRES știu foarte bine, ne arată clar. Ne arată că românii conștientizează că sunt expuși la riscuri precum inundațiile, incendiile, cutremurele. 53% dintre români sunt îngrijorați de cutremure, cu două puncte procentuale mai mult decât anul trecut. Deși conștientizăm, nu întotdeauna și acționăm
• Din păcate nu avem percepție acestui risc imediat, uităm foarte repede. Dar atunci când ni se întâmplă, suntem extrem de emoționali și încercăm să dăm vina pe toată lumea din jurul nostru uitând că, de fapt, responsabilitatea este individuală și că principalii vinovați în toată această ecuație suntem noi înșine pentru că nu am gândit măsuri proactive pentru diminuarea oricărui risc. Deci nu vorbim acum numai de riscurile naturale. Cred că suntem un pic reticenți și ne gândim că totuși ceilalți ar trebui să fie primii care fac primul pas.
• Dacă se întâmplă un cutremur major în România, ce impact economic ar putea să aibă? Aici discuțiile sunt extrem de ample pentru că România, așa cum am spus, are o expunere majoră la acest tip de eveniment. Mă gândesc acum la clădirile care nu sunt neapărat rezidențiale, la clădirile publice, la business-uri, la infrastructura României. Din păcate foarte multe din aceste active nu sunt asigurate în momentul de față. Cel puțin pe zona publică nu există nici măcar o evaluare a tuturor activelor existente în România astfel încât să poată să fie discutată problema asigurării. Însă există, din fericire, câteva linii pe care putem să acționăm. Și una dintre ele este și zona locuințelor.
• Și atunci dacă există o soluție, părerea mea și recomandarea mea este să o activăm, să folosim acest tip de soluție și să ne protejăm cât mai bine. Este vorba de asigurarea obligatorie a locuințelor, dar și de asigurarea facultativă. Pentru că trebuie explicat că în România există un sistem complementar de asigurare pentru locuințe. Prima parte este asigurarea obligatorie ca bază și asigură trei riscuri principale naturale: cutremur, alunecare de teren și inundații până la o anumită sumă limitată. Dincolo de suma asta până la valoarea locuinței și pentru alte riscuri, dar și pentru bunurile din locuință și pentru anexe este recomandat să existe și o asigurare facultativă cu evenimente absolut nedorite și în măsura în care înțelegem beneficiile acestui tip de protecție, să le activăm cât mai curând.
• Avem o obligație legală în ceea ce privește asigurarea obligatorie a locuinței. Acolo este clar, însă ar trebui să ne informăm și să vedem mai departe ce putem face ca să ne protejăm. Să contactăm un distribuitor de asigurări, indiferent ce denumire poartă acesta, atât timp cât este autorizat.  Să începem să-i punem întrebări, să intrăm în dialog cu acesta, să spunem ȚOk, am o casă pe pământ la țară, am un apartament la etajul 8 din 10″ și așa mai departe și să vedem cum putem să ne protejăm.  De aici pleacă totul. De la o simplă informare o putem face inclusiv online. Există foarte multe resurse, inclusiv site-ul asiguropedia.ro, unde cei interesați pot găsi ghiduri care le explică simplu și intuitiv ce pot face.  Deci aici în această zonă ar fi un prim mesaj. Un al doilea mesaj ar fi în zona de pregătire. Pentru că ar trebui să atingem și acest subiect. Există o platformă a celor de la IGSU, fiipregătit.ro unde iarăși există foarte multe resurse pentru cei care se uită la noi și acolo li se spune exact cum se pot pregăti în eventualitatea unui cutremur.

Cum scapi de cheltuieli de mii de euro cu doar 10-20 euro pe lună

Potrivit legii din România, toți proprietarii trebuie să își asigure locuințele împotriva dezastrelor, prin achiziționarea unei polițe emise de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID). Această asigurara costă 130 de lei pe an și acoperă exclusiv daunele provocate de cutremur, inundație ca fenomen natural sau alunecări de teren.

Așa cum mai arăta Studii Financiare, polița PAD este prea puțin acoperitoare, mai ales pentru locuințele din orașele mari, unde prețurile imobiliarelor depășesc cu mult limita asigurată prin PAD. Mai mult, PAD nu acoperă și valoarea bunurilor din locuință, care în unele cazuri ajunge la sume substanțiale.

Soluția pentru o protecție completă stă în al doilea palier de asigurare, polițele facultative. Acestea pot fi achiziționate de la orice societate autorizată să vândă asigurări generale în România. Condițiile de asigurare sunt diferite de la firmă la firmă, însă, referitor doar la riscurile de calamitate, toate produsele acoperă o sumă apropiată de întreaga valoare a locuinței, așa cum reiese din evaluările de specialitate. Altfel spus, suma de 20.000 de euro acoperită de PAD este suplimentată până la o valoare care să permită păgubitului să își refacă locuința, în caz că se mai poate face ceva, sau să își cumpere una similară sau aproape similară.

Costul unei astfel de asigurări este, în general, undeva între 0,1 și 0,2% din valoarea asigurată. Pentru o locuință din București, de exemplu, evaluată la un preț de 100.000 de euro, asigurarea facultativă costă între 100 și 150 de euro pe an, adică în jur de 10 euro pe lună. Menționăm că acest cost este pentru o poliță care acoperă și bunurile din locuință, într-o anumită limită, facilitate care nu există în cazul poliței obligatorii.

În afară de riscurile catastrofale acoperite și de PAID, la care se pot adăugă și furtuna sau grindina, polițele facultative acoperă și alte cauze relativ frecvente de daună cum ar fi incendiul sau iniundația de conductă și poate include și o clauză de răspundere față de terți, în cazul în care proprietarul provoacă daune vecinilor, de exemplu.