Criză pe piața globală a îngrășămintelor după atacul asupra Iranului. Producătorii ruși nu vor putea să facă față unui posibil deficit mondial – surse Reuters

Adaugă-ne ca sursă preferată

Războiul a provocat închiderea fabricilor de îngrăşăminte din Orientul Mijlociu şi a perturbat semnificativ rutele de transport via Strâmtoarea Ormuz, un traseu pe unde se desfăşoară aproximativ o treime din comerţul global cu îngrăşăminte.

Rusia este responsabilă pentru aproximativ o cincime din comerţul global cu îngrăşăminte, dar capacitatea limitată, plafonarea exporturilor ţării şi recentele atacuri declanşate de Ucraina asupra marilor fabrici au limitat capacitatea sa de a majora producţia, susţin sursele.

Noile uzine orientate spre export nu ar urma să fie operaţionale înainte de 2027, adaugă sursele.

„Preţurile mai ridicate arată bine pe hârtie, dar producătorii ruşi sunt constrânşi de obligaţiile de aprovizionare pe plan local, în special înaintea sezonului de însămânţare. Şi orice profituri excepţionale vor atrage atenţia Guvernului, care caută metode de a majora veniturile la buget”, a declarat o altă sursă.

De asemenea, sursele spun că firmele se concentrează în prezent pe îndeplinirea cererii interne.

„Ar putea fi posibil să acopere, în viitorul apropiat, cererea afectată de conflictul din Orientul Mijlociu, dar, pe termen lung, e vorba de o cantitate prea mare care să fie înlocuită”, susţin sursele.

O dronă ucraineană a lovit, în 25 februarie, Dorogobuzh, una dintre cele mai mari fabrici de îngrăşăminte din Rusia, deţinută de producătorul Acron, ceea ce a redus semnificativ capacitatea de producţie.

Dorogobuzh este responsabilă pentru 11% din producţia de azotat de amoniu a Rusiei şi de 9% din producţia NPK (un mix de azot, fosfor şi potasiu)

Rusia, care este şi cel mai mare exportator de grâu, a introdus restricţii la exporturile de îngrăşăminte în 2021, pentru a asigura aprovizionarea pieţei interne.

Andrey Guryev, şefului grupului de lobby din industria de îngrăşăminte, a estimat, în timpul unei întâlniri cu preşedintele Vladimir Putin în 2025, că decalajul dintre preţurile interne mai scăzute şi cele de export mai ridicate este de aproximativ 15%.

El i-a spus lui Putin că Rusia are ca obiectiv captarea unui sfert din comerţul global cu îngrăşăminte până în 2030.

Producătorii de îngrăşăminte din Rusia au fost feriţi de sancţiunile occidentale pentru asigurarea aprovizionării cu alimente la nivel global, dar se confruntă cu probleme logistice şi dificultăţi de plată în contextul sancţiunilor.

Brazilia, India şi China sunt cei mai mari cumpărători de îngrăşăminte ruseşti, dar acestea sunt exportate şi în SUA.

„Un deficit de îngrăşăminte, pe fondul restricţiilor de export impuse de China, închiderea unităţii din Qatar care produce sulf, şi tensiunile din Strâmtoarea Ormuz sunt un motor important de creştere a preţurilor pe piaţă”, apreciază analiştii de la T-Bank.