Pregătiri de război – Exerciţii militare NATO în Arctica în vederea pregătirii civililor pentru un scenariu de conflict armat

Exerciţiile, cu numele de cod „Cold Response”, se concentrează pe apărarea alianţei în Arctica europeană, unde Norvegia şi Finlanda, membre NATO, au frontieră comună cu Rusia, şi se vor desfăşura în perioada 9-19 martie. Aceste exerciţii, organizate o dată la doi ani, sunt de acum integrate în operaţiunea „Arctic Sentry” („Sentinela Arctică”), lansată în februarie pentru a consolida prezenţa NATO în regiune şi a calma tensiunile din cadrul Alianţei, provocate de dorinţa preşedintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda, teritoriu autonom al Regatului Danemarcei.

Trump insistă că SUA au nevoie de Groenlanda pentru a respinge ameninţările din partea intereselor ruseşti şi chineze în Arctica şi că Danemarca nu poate asigura securitatea acesteia. Guvernele atât cel danez, cât şi cel groenlandez declară că insula nu este de vânzare.

La actualul exerciţiu „Cold Response”, participă aproximativ 25.000 de soldaţi din 14 ţări, printre care SUA şi Danemarca, fiind preconizat să se desfăşoare în principal în nordul Norvegiei şi Finlandei.

Mai exact, un contingent de circa 4.000 de soldaţi americani ar urma să participe la aceste manevre militare.

Înainte de începerea exerciţiilor, armata americană a retras o escadrilă de avioane de luptă F-35, fără a preciza dacă această decizie a fost luată ca urmare a războiului purtat de Washington împotriva Iranului de la sfârşitul lunii februarie.

„Armata americană este o forţă desfăşurată la nivel mondial şi nu este anormal ca forţele să fie redistribuite sau relocate în mod dinamic din diverse motive”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Corpului de Marină al Statelor Unite din Europa.

Norvegia a declarat anul 2026 drept anul „apărării totale”, punând accentul pe pregătirea civililor, a întreprinderilor şi instituţiilor publice pentru a face faţă unui război şi altor catastrofe.

„Vrem ca armata noastră să-şi îndeplinească rolul de a apăra ţara. Pentru aceasta, depindem în totalitate de funcţionarea normală a majorităţii aspectelor societăţii”, a declarat pentru Reuters general-maiorul Lars Lervik, şeful armatei norvegiene.

„Este, de asemenea, o oportunitate de a repeta în mod specific situaţiile în care civilii pot oferi sprijin direct efortului militar, de exemplu atunci când serviciile medicale trebuie să trateze un număr mai mare decât de obicei de soldaţi răniţi, fie că sunt norvegieni sau din forţele aliate”, a explicat el.

Joi se va exersa scenariul testării capacităţii spitalelor din nordul Norvegiei de a trata un număr mare de victime transportate de pe o linie de front imaginară din Finlanda.