Pentagonul va cere Congresului o suplimentare de 200 de miliarde de dolari a bugetului pentru războiul purtat de SUA împotriva Iranului

Vorbind la o conferinţă de presă, el a adăugat că această sumă ar „putea varia” în zilele următoare, dar a susţinut că „în mod categoric este nevoie de aceşti bani pentru a-i ucide pe indivizii răi” din Iran, dar şi pentru completarea stocurilor de muniţii deja diminuate.

Bugetul Pentagonului pentru anul fiscal în curs este de circa 900 de miliarde de dolari, cea mai mare sumă alocată vreodată de Congres armatei SUA, aşadar administraţia Trump va cere o suplimentare de peste 20% a bugetului Apărării. „O investiţie de o asemenea magnitudine are exact acest scop, de a transmite mesajul că vom înlocui tot materialul care a fost consumat”, a motivat Hegseth.

El l-a criticat din nou pe fostul preşedinte democrat Joe Biden pentru decizia de a „epuiza” arsenalul SUA prin trimiterea de pachete de ajutor militar Ucrainei pentru a o ajuta în războiul cu Rusia. „În ultimă instanţă, considerăm că, în acest moment, această muniţie poate fi bine utilizată pentru propriile noastre interese”, a indicat şeful Pentagonului.

Statele Unite au cheltuit peste 11,3 miliarde de dolari numai în primele şase zile ale războiului împotriva Iranului, conform estimărilor pe care Pentagonul le-a transmis Congresul săptămâna trecută şi care au fost dezvăluite de ziarul The New York Times. Au fost folosite intens arme de precizie, precum bombele ghidate cu planare AGM-154, o sigură bombă de acest fel costând peste 830.000 de dolari, iar bateriile antiaeriene au consumat un număr mare de rachete interceptoare Patriot, al căror preţ este de peste 3 milioane de dolari bucata. Numai în primele zile ale războiului au fost consumate în Golf circa 800 de astfel de rachete.

Şeful Pentagonului a refuzat să ofere un orizont de aşteptare al încheierii războiului care se află în a treia săptămână, afirmând că această decizie o va lua preşedintele american Donald Trump când va considera că obiectivele vor fi fost atinse.

În pofida decimării conducerii politice şi militare a Iranului în urma bombardamentelor americano-israeliene, regimul de la Teheran continuă represaliile cu drone şi rachete asupra Israelului şi intereselor americane din zonă şi nu dă semne că ar pierde puterea pentru a face loc unui regim filo-american, contrar aşteptărilor manifestate de Trump şi de premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Serviciile de informaţii americane au estimat, într-un document dezbătut miercuri în Comisia de Informaţii a Senatului SUA, că Iranul nu a încercat să-şi relanseze activităţile de îmbogăţire a uraniului distruse în atacurile aeriene americano-israeliene din iunie 2025, contrazicând astfel o justificare invocată de Trump pentru războiul în desfăşurare împotriva Iranului.

Cu o zi înainte, şeful Centrului naţional antiterorist al SUA, Joseph Kent, a demisionat afirmând că nu poate susţine „cu conştiinţa împăcată” acest război. „Iranul nu reprezintă o ameninţare iminentă pentru ţara noastră şi este clar că am început acest război din cauza presiunilor din partea Israelului şi a puternicului său lobby”, a remarcat Joseph Kent într-o scrisoare adresată lui Trump şi publicată pe reţeaua socială X.