Companiile româneşti au înregistrat cele mai bune performanţe în 2013, însă continuă să se afle în dificultate – CITR

Mai puţin de 2,3% din totalul companiilor active asigură peste 40% din totalul angajaţilor din ţară, ceea ce subliniază o mare fragilitate la nivel naţional, prin dependenţa de un număr atât de mic de companii cu impact social şi economic.

În 2013, aceste companii au generat o cifră de afaceri de 164,69 miliarde euro, în creştere cu aproximativ 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând 65,88% din cifra de afaceri a României. Cu toate că din punct de vedere macroeconomic România se află în topul ţărilor de interes pentru investitori, la nivel microeconomic se identifică foarte greu oportunităţi, tocmai din pricina unei majorităţi predominante de întreprinderi mici şi foarte mici, situate sub standardul de interes al acestor investitori, arată studiul, remis, marţi, Agerpres, de Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR).

Potrivit analizei, fără o structură consistentă de companii sănătoase, nu se poate identifica un ritm predictibil şi constant al creşterii economice.

‘Perioadele de avânt sunt urmate de încetiniri bruşte, iar această lipsă de predictibilitate afectează procesul decizional al investitorilor. Cauza principală este lipsa unui cadru care să ofere susţinere companiilor aflate într-un proces de restructurare, o viziune la nivel macro şi micro privind procesul general de restructurare, precum şi o reaşezare realistă a aşteptărilor tuturor participanţilor la acest proces: bănci, acţionari, investitori’, subliniază studiul.

Analiza a cuprins evoluţia tuturor companiilor din România cu active mai mari de 1,5 milioane euro (aproximativ 16.500 de astfel de companii), în perioada 2012-2013.

Conform sursei citate, 16.497 companii din România aveau, la finalul anului 2013, angajate 1.743.734 persoane – 40,29% din totalul salariaţilor din ţară. Cifra de afaceri medie pe companie cu impact a crescut de la 9,67 milioane euro în 2011, la 10,16 milioane euro în 2013, iar întreprinderile mijlocii, cu active între 1,5 şi 5 milioane euro generează 16,5% din cifra totală de afaceri, în timp ce întreprinderile mari (10% din totalul companiilor analizate) produc 70% din cifra totală de afaceri.

În anul 2013, un număr de 11.097 companii de impact au raportat profit, cu un total de 8,85 miliarde euro. Numărul companiilor care au raportat pierderi reprezintă mai puţin de jumătate din numărul celor care au raportat profit, iar valoarea pierderii produsă de acestea anulează 47% din totalul profiturilor înregistrate de companiile sănătoase.

Doar 44% dintre companiile de impact aveau, în 2013, o structură sănătoasă, restul aflându-se în stare de dificultate sau chiar în insolvenţă iminentă, însă nedeclarată.

53% dintre companiile profitabile în 2013, au înregistrat marje de profit sub 5%, faţă de 56%, cât a fost raportat în 2012.

Topul sectoarelor generatoare de pierdere conţine două sectoare aflate în aria construcţiilor şi anume: lucrările în construcţii de infrastructură şi activităţile de arhitectură, inginerie şi consultanţă tehnică. Cele 3.809 companii incluse în sectoarele care au generat cele mai mari pierderi nete au avut 109.331 angajaţi în 2013 şi au generat pierderi nete totale de 825 milioane euro.

Ponderea companiilor neprofitabile în totalul companiilor din fiecare judeţ este la nivelul cel mai ridicat în Bucureşti şi Ilfov (43,36%), urmate de Caraş-Severin (40%), Mehedinţi (39,62%), Timiş (37,34%), şi Giurgiu (36,44%).

Din punctul de vedere al gradului de îndatorare total, în anul 2012 România a avut cel mai ridicat indicator (56,8%), urmat de o uşoară îmbunătăţire în 2013.

În topul sectoarelor profitabile în 2013 regăsim companii din domeniile: extracţie de petrol şi gaze, comerţ, producţie şi distribuţie de energie, industria auto şi fabricarea produselor din material plastic.

Conform specialiştilor CITR, pentru viitor sunt aşteptate multe modificări în comportamentul participanţilor la fenomenul economic. Perspectivele pentru 2015 pot fi analizate doar în contextul economiei mondiale în care există o situaţie geo-politică tensionată şi posibile crize ce pot fi generate de situaţii speculative, precum şi o zonă euro cu simptome de agravare. Comportamentul ultraprudenţial din ultimii ani, practicat de bănci şi de investitori, a determinat scăderi în creditare, investiţii şi implicit în consum.

Pe de altă parte, băncile au dezvoltat o preferinţă pentru amânarea implementării unor soluţii concrete de restructurare a creditelor neperformante, preferând reeşalonarea şi amânarea acestora.

Aceste două comportamente au favorizat crearea a două bule paralele – cea a creditelor neperformante şi cea a resurselor neutilizate.

‘Instinctul prudenţial dezvoltat însă de bănci şi de investitori face ca cele două bule, deşi au soluţii convergente, să nu se poată rezolva reciproc în mod natural’, concluzionează studiul.