Alegeri locale Franţa – Stânga păstrează Parisul, Lyon şi Marsilia

Adaugă-ne ca sursă preferată

Extrema dreaptă, aflată în fruntea intenţiilor de vot pentru succesiunea preşedintelui Emmanuel Macron în 2027, s-a impus în mai multe oraşe de mărime medie din sud, precum Castres sau Carcassonne, dar nu a reuşit să câştige trofee mari precum Toulon, Nîmes sau Marsilia, scrie Agerpres.

Majoritatea celor aproximativ 35.000 de comune din Franţa şi-au desemnat aleşii în primului tur de scrutin din 15 martie, dar a fost necesar al doilea tur în circa 1.500 dintre acestea.

Învingător detaşat în capitală, candidatul socialist Emmanuel Grégoire, 48 de ani, fost prim-adjunct al primarului în exerciţiu Anne Hidalgo, şi-a sărbătorit victoria mergând zâmbitor spre Primărie, pe o bicicletă de închiriat.

Alegându-l pentru a conduce cel de-al cincilea mandat socialist în capitală din 2001 încoace, „Parisul a decis să rămână fidel istoriei sale”, a declarat el după victoria sa cu 50,52% din voturi.

Rivala sa, fosta ministră de dreapta Rachida Dati, a obţinut doar 41,52%, în ciuda susţinerii candidatului de centru-dreapta şi a retragerii candidatei de extremă dreaptă.

Noul primar al Parisului a făcut din victoria sa un simbol cu un an înainte de alegerile prezidenţiale.

„Bătălia pentru Franţa va fi violentă”, a prezis el, afirmând că „Parisul va fi inima rezistenţei” la alianţa dintre dreapta şi extrema dreaptă.

La Marsilia (sud-est), actualul primar de stânga, Benoît Payan, care s-a prezentat ca un scut împotriva partidului de extremă dreaptă Rassemblement National (RN) ajuns „la porţile oraşului”, a câştigat, de asemenea, detaşat.

După o luptă strânsă în primul tur, el a obţinut 54,34% din voturi, cu 14 puncte în faţa rivalului său de extremă dreaptă, Franck Allisio, care, la rândul său, a zdrobit-o pe candidata dreptei şi a centrului.

Acest „oraş pe care unii îl credeau pierdut, pe care unii îl credeau câştigat de RN, şi-a arătat cel mai frumos chip în această seară, demonstrând că este capabil să reziste şi că este capabil, încă o dată, să rămână unit”, a reacţionat Payan, vizibil emoţionat.

Stânga a păstrat şi Lyon (centru-est), al treilea oraş ca mărime din ţară, unde primarul ecologist Grégory Doucet a câştigat la limită (50,67% din voturi) împotriva fostului proprietar al clubului de fotbal Olympique Lyonnais, Jean-Michel Aulas (49,33%), care fusese mult timp favorit în sondaje. Aulas a denunţat „nereguli” şi a anunţat că va depune apel.

Abia reales în oraşul său natal, Le Havre (vest), fostul prim-ministru Edouard Philippe, deja candidat declarat la alegerile prezidenţiale din 2027, s-a proiectat imediat în cursa din următoarele 13 luni.

„Există motive de speranţă atunci când toţi cei de bună credinţă se reunesc într-un discurs al adevărului şi resping extremiştii şi soluţiile lor simpliste”, le-a declarat el susţinătorilor săi.

RN, devenit principalul partid din Franţa la alegerile legislative din 2024, şi-a adăugat numeroase victorii, după cele 24 revendicate în primul tur, dar se confruntă în continuare cu un „plafon de sticlă” în marile oraşe.

Lidera sa Marine Le Pen a declarat că partidul a câştigat în „zeci” de comune, inclusiv Carcassonne (sud-vest), Menton şi Cannes (sud-est).

„Niciodată RN şi aliaţii săi nu au avut atât de mulţi aleşi în toată Franţa. În câteva zeci de comune. Suntem chemaţi să ne dovedim valoarea (…). Aceste succese nu sunt un final, ci un început”, a declarat Jordan Bardella, preşedintele RN, cotat în fruntea sondajelor pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2027.

Unul dintre aliaţii săi, transfugul de dreapta Éric Ciotti, a câştigat la Nisa (sud-est), al cincilea oraş ca mărime din Franţa.

La stânga, alianţele locale controversate între socialişti, ecologişti şi stânga radicală, în condiţiile în care şeful Partidului Socialist exclusese orice „acord naţional”, nu au dat roade, aşa cum s-a întâmplat la Toulouse (sud-vest), al patrulea oraş al Franţei, unde primarul de dreapta Jean-Luc Moudenc a fost reales confortabil.

Aceste alegeri tradiţional mobilizatoare au fost marcate de o rată de participare istoric scăzută, de aproximativ 57%, potrivit institutelor de sondare.