CONAF: Creşterea accelerată a preţului carburantului nu mai este o simplă fluctuaţie de piaţă, ci indică presiuni sistemice asupra economiei reale

„Evoluţia accelerată a preţului carburantului din ultimele zile nu mai poate fi tratată ca o fluctuaţie punctuală de piaţă, ci reprezintă începutul unei presiuni sistemice asupra economiei reale, cu efecte directe asupra competitivităţii companiilor româneşti şi asupra nivelului general al preţurilor. Semnalul transmis în data de 12 martie de Patronatul Industriei de Transport şi Logistică ASTRA, membru CONAF, privind riscul de destabilizare a sectorului transporturilor, se confirmă astăzi prin evoluţiile din piaţă, care indică o creştere accelerată a costurilor cu carburantul şi o amplificare a presiunii asupra fluxurilor de numerar ale companiilor”, se menţionează în comunicat.

În acelaşi timp, reprezentanţii CONAF subliniază că această evoluţie nu este un fenomen izolat la nivel naţional, ci face parte dintr-un context global marcat de volatilitatea pieţelor energetice.

„Diferenţa esenţială apare însă în modul în care economiile europene aleg să absoarbă acest şoc: în timp ce unele state au implementat mecanisme flexibile de ajustare fiscală sau scheme de sprijin ţintite pentru sectoarele strategice, în România presiunea se transferă aproape integral către economia reală. În absenţa unor instrumente de amortizare adaptate acestui context, impactul asupra companiilor devine mai rapid, mai profund şi mai greu de recuperat, amplificând riscurile de pierdere a competitivităţii şi de propagare a costurilor în lanţul economic”, se menţionează în comunicat.

Conform sursei citate, transportatorii români care operează pe rute internaţionale se confruntă deja cu limitări concrete în aprovizionarea cu carburant, inclusiv imposibilitatea de a mai alimenta în anumite state din regiune.

„Această evoluţie reduce capacitatea de optimizare a costurilor, distorsionează condiţiile de concurenţă şi amplifică presiunea financiară asupra unui sector esenţial pentru funcţionarea economiei”, notează organizaţia.

Într-o economie în care doar transportul rutier de marfă contribuie cu peste 3,5% la PIB şi susţine funcţionarea lanţurilor de aprovizionare, orice creştere abruptă a costului carburantului nu rămâne izolată, ci se transmite în cascadă în toate sectoarele economice – de la producţie şi distribuţie, până la retail şi consum final, se mai arată în document.

„Sectorul transportului şi logisticii nu este doar un canal de transmisie a costurilor, ci un pilon structural al economiei româneşti. Cu o contribuţie cumulată de aproximativ 6,5% la PIB şi peste 250.000 de angajaţi, orice dezechilibru major în acest sector generează efecte economice extinse, cu impact direct asupra pieţei muncii, stabilităţii lanţurilor de aprovizionare şi ritmului de creştere economică. O eventuală prăbuşire sau contractare accelerată a acestui domeniu nu ar reprezenta doar o dificultate sectorială, ci un risc sistemic, capabil să afecteze funcţionarea întregii economii”, a declarat Cristina Chiriac, preşedinta CONAF, citată în comunicat.

CONAF subliniază că impactul actual nu este generat exclusiv de nivelul preţului, ci de efectul cumulativ al mai multor factori care acţionează simultan asupra mediului de afaceri: volatilitatea pieţelor energetice internaţionale, presiunea fiscală existentă, costurile suplimentare de reglementare şi dezechilibrul dintre termenele de plată şi cele de încasare, în special în sectoarele cu rulaj intens, precum transportul şi logistica.

În acest context, companiile mici şi mijlocii sunt cele mai expuse, având cea mai redusă capacitate de absorbţie a şocurilor şi cele mai vulnerabile fluxuri de lichiditate. În lipsa unor mecanisme de adaptare rapidă, presiunea asupra costurilor riscă să se transforme într-un efect de domino, cu impact asupra investiţiilor, ocupării forţei de muncă şi stabilităţii economice.

Totodată, CONAF consideră că dezbaterea publică trebuie să depăşească logica simplificată a intervenţiei sau neintervenţiei şi să se concentreze asupra unei întrebări esenţiale: „cine absoarbe acest şoc economic – bugetul public sau economia reală?”.

În acest sens, Confederaţia solicită un răspuns economic coerent, calibrat şi orientat către sectoarele cu impact sistemic, bazat pe următoarele direcţii: transparenţă privind formarea preţului carburantului şi monitorizarea evoluţiilor din piaţă; măsuri temporare şi ţintite pentru sectoarele cu efect multiplicator direct în economie, precum transportul, agricultura şi distribuţia.

Alte direcţii vizate sunt: mecanisme funcţionale de sprijin care să răspundă realităţii fluxurilor de numerar din economie, nu doar unor modele teoretice; analizarea unor instrumente fiscale flexibile, inclusiv mecanisme adaptative în funcţie de evoluţia pieţelor energetice şi instituţionalizarea unui dialog real şi rapid între autorităţi şi mediul de afaceri.

CONAF nu susţine soluţii populiste şi nici măsuri care pot distorsiona piaţa pe termen lung. În acelaşi timp, Confederaţia subliniază că inacţiunea într-un moment de presiune externă majoră transferă integral costul către companii şi consumatori, amplificând riscurile economice, se mai precizează în comunicat.

„În astfel de momente, leadership-ul economic nu înseamnă reacţii spectaculoase, ci decizii rapide, echilibrate şi asumate. Nu este în joc doar preţul de la pompă. Este în joc stabilitatea unei economii în care antreprenorii duc deja, de prea mult timp, greul singuri”, a mai declarat Cristina Chiriac.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) militează pentru eficientizarea dialogului cu autorităţile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creştere economică sustenabilă şi sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF a luat fiinţă ca urmare a necesităţii de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă şi echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci şi pentru întregul mediu de business. CONAF are în componenţa sa 31 sucursale, 3 federaţii, 16 patronate, 55 asociaţii şi 15.000 de companii, peste 245.000 de angajaţi.