Premiera care poate schimba cursul omenirii. Cercetătorii CERN au reușit să transporte antimaterie într-un camion

Scopul final al experimentului este de a transporta antiparticulele într-o locație lipsită de zgomot experimental, unde antiprotonii pot fi studiați cu o precizie mai mare decât este posibil în „fabrica de antimaterie” a CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară), unde sunt creați.

Antimateria este o clasă de particule care există în natură și care este aproape identică cu materia obișnuită, dar care are sarcina electrică și momentul magnetic inversate. Conform legilor fizicii, Big Bang-ul ar fi trebuit să producă cantități egale de materie și antimaterie. Aceste particule egale, dar opuse, s-ar fi anihilat rapid una pe cealaltă, lăsând în urmă un Univers gol.

Cu toate acestea, Universul nostru conține în principal materie, iar acest dezechilibru îi nedumerește pe oamenii de știință de zeci de ani. Fizicienii bănuiesc că există diferențe ascunse care ar putea explica de ce materia a supraviețuit, iar antimateria a dispărut aproape în totalitate.

foto: CERN

CERN este singurul loc din lume care produce antiprotoni în cantități utile. Mulți angajați au ieșit cu telefoanele în mână pentru a fotografia camionul în timp ce acesta parcurgea peste 8 kilometri în jurul complexului, atingând o viteză maximă de 42 de km pe oră.

„Este ceva ce umanitatea nu a mai făcut niciodată, este un moment istoric”, spune Stefan Ulmer, fizician la Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf (HHU), Germania, și membru al echipei. „Am cumpărat multă șampanie și am invitat întreaga comunitate a antimateriei să sărbătorească astăzi alături de noi”, a spus acesta, citat în revista Nature.

Fizicienii care au creat fabrica de antimaterie în urmă cu mai bine de treizeci de ani visau că într-o zi ar putea fi posibilă transportarea acesteia, spune Christian Smorra, fizician la HHU care a condus proiectul. „Acum este în sfârșit posibil.”

Antiprotonii sunt păstrați într-un dispozitiv special numit „capcană transportabilă de antiprotoni”. Acesta este un container de aproximativ o tonă, proiectat pentru a menține particulele suspendate în vid.

Antimateria poate fi utilizată pentru a studia alte fenomene, cum ar fi structura nucleelor radioactive, sau poate fi cercetată ea însăși pentru a dezvălui unele dintre cele mai profunde mistere ale Universului.

foto: CERN

CERN produce antimaterie prin ciocnirea unor fascicule de protoni cu un metal dens, apoi prin captarea și încetinirea antiprotonilor rezultați cu ajutorul câmpurilor electrice și magnetice. Procesul este unul laborios, iar majoritatea particulelor se pierd pe parcurs.

Întrebați dacă antimateria poate fi folosită ca sursă de energie, cercetătorii spune că ineficiența producției de antimaterie este enormă: crearea și stocarea antimateriei consumă foarte multă energie, astfel încât se recuperează doar o zecime de miliard (10⁻¹⁰) din energia investită.

”Dacă am putea aduna toată antimateria produsă vreodată la CERN și am anihila-o cu materie, am avea energie suficientă doar pentru a aprinde un singur bec electric timp de câteva minute”, au explicat aceștia.

Testulul de la CERN este primul pas într-un proiect mai amplu care vizează transportul antimateriei de la CERN către alte centre de cercetare. Unul dintre obiectivele pe termen lung este trimiterea antiprotonilor către Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf, Germania. Universitatea se află la aproximativ opt ore de mers cu mașina. Cercetătorii spun că laboratorul german ar putea oferi condiții mai bune pentru studiul antimateriei, deoarece activitatea intensă de la CERN produce interferențe magnetice care pot afecta experimentele