„Această OUG nu protejează populaţia, ci protejează o conduită de speculare a crizei pe seama economiei reale. Statul vrea să încaseze mai mult din taxe şi accize şi pasează costurile către companii şi lucrători. Ca măsură imediată de protejare a populaţiei în principal, dar şi a mediului de afaceri la nivel naţional, acciza ar trebui să revină la nivelul sfârşitului de an 2025”, se arată într-un comunicat al BNS.
Potrivit confederaţiei sindicale, limitarea adaosului comercial, partea cea mai mică din componenta preţului carburantului la pompă, este o măsură anti-piaţă şi o intervenţie de natură să îngrijoreze finanţatorii externi privind „economia de piaţă funcţională” din România: statul transmite clar că el este cel care face business-plan-urile.
„Pare mai degrabă o măsură prin care bugetul speculează criza preţurilor din energie, în timp ce continuă să încaseze accize majorate şi TVA la un preţ al carburantului mai mare – venituri excepţionale şi necuvenite în situaţie de criză”, se arată în documentul citat.
În aceste condiţii, sindicaliştii consideră că prima măsură care se impune este reducerea accizelor la carburanţi la nivelul de la 31 decembrie 2025.
„Nivelul accizelor din România este mult peste minimumul acceptat de aquis-ul comunitar. Prima măsură care se impune este reducerea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025, statul român păstrând un plus de încasări în urma majorării semnificative a TVA aplicată unui preţ la carburanţi mai mare, urmare a evoluţiilor cotaţiilor internaţionale”, se mai arată în comunicat.
Potrivit estimărilor BNS, revenirea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025 ar conduce la o scădere a preţurilor cel puţin egală cu cea propusă prin măsura de plafonare a adaosului.
O altă soluţie propusă de sindicate este o scădere temporară a TVA la 11%, de la 21%, măsură implementată deja în Spania.
Preţul mediu la pompă pentru litrul de benzină în România era mai mare decât cele din alte 13 state UE-27 (Suedia, Estonia, Luxemburg, Lituania, Polonia, Cehia, Croaţia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta, Bulgaria). La motorină, preţul mediu la pompă era, 16 martie, mai mare decât cel din Malta, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Cipru, Ungaria, Croaţia, Cehia, a arătat sursa citată.
„Este momentul ca statul român să returneze economiei ceea ce tocmai a luat – plusul de accize. Efectele aplicării unui TVA mai mare faţă de prima jumătate a lui 2025, la un produs rezultat din rafinare (şi la accize care mai include turele de majorări din ianuarie 2025 şi august 2025), sunt mai mult decât suficiente, în noile condiţii şi ar putea avea un efect neutru asupra bugetului. Statul român nu trebuie să speculeze criza: o economie cu şocuri precum scumpirea energiei electrice cu 60% – deja produsă, finanţată la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, cu şomaj indus de recesiunea provocată de măsurile de reducere a deficitului, şi cu eticheta pusă că statul decide planurile de afaceri ale companiilor, nu are cum să fie competitivă şi va contribui mai degrabă la amplificarea recesiunii”, subliniază comunicatul BNS.