„Putem începe acţiunea unificării cu Republica Moldova. E cel mai important moment din istorie” – Preşedintele Academiei Române

În acest context, Pop a vorbit despre dificultatea înfiinţării unei noi filiale a Academiei Române la Chişinău.

„Nu reuşim într-o ţară în care 82% din locuitori se declară români sau moldoveni şi în care, prin Constituţie, limba ţării e limba română. (…) Şi ne chinuim pentru că nu avem cadrul legislativ, fiindcă în legea din 2001, aşa este legea noastră, cineva a scris că Academia Română are trei filiale şi le-a înşirat în lege, ceea ce e o restricţie. În lege trebuie scris, după părerea mea, Academia Română funcţionează cu centrul la Bucureşti şi are filiale. Unde vreau ea. Şi în statute şi în regulamente scria despre ele. Or, noi ne chinuim de atât timp şi nu reuşim. Acum (…) am pornit, cumva, la Parlament, aceste lucruri, dar merg foarte încet. Dacă s-ar schimba Legea Academiei, cum am propus… N-am propus o nouă lege, că o nouă lege ar fi cerut încă 30 de ani pentru noi, că nu ne pricepem să pornim lucruri, nu ştim exact cum s-o facem”, le-a spus Ioan-Aurel Pop preşedinţilor instituţiilor membre ale CAR, scrie Agerpres.

Colegii maghiari, a punctat istoricul, au făcut-o într-un an, când au înfiinţat filială la Cluj.

„Eu îi ştiu, că le vorbesc limba. Îi cunosc, ştiu cum au făcut-o. Noi nu reuşim. Eu sper, acum, împreună cu toţii, aici, să reuşim să urnim, să facem o modificare a legii, ca să putem face la Chişinău filială. Domnul preşedinte( Ion Tighineanu, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei – n.r.) mă asigură că, din colegii domniei sale, circa 80% ar vrea să fie parte a Academiei Române. Sigur că pentru asta statul român trebuie să facă un efort de mai multe feluri. Nu îl spun eu acum care e. Dar nu se poate altfel, fără un efort al statului român, Mica Românie de peste Prut, care s-a chinuit atâta vreme, încât ne mirăm că mai e… De aceea, cred că împreună, cum suntem acum aici, dând un exemplu de Consiliu Academic Român, că for am vrut să-l numim, dar for mai este”, a declarat Ioan-Aurel Pop.

Preşedintele Academiei a pledat pentru începerea „acţiunii unificării”, fructificând „transformările care au avut loc în Republica Moldova”, urmând exemplul unirii Basarabiei cu România din 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi), care s-a realizat „prin unitatea culturală şi ştiinţifică”.

„În acest moment, prin transformările care au avut loc în Republica Moldova, e cel mai important moment din istorie în care putem începe acţiunea unificării. Iar acţiunea unificări a început – cea veche – prin unitatea culturală şi ştiinţifică. Iar dacă noi vom da un exemplu – şi suntem aici împreună, nu ne-a chemat nimeni să ne unim. Aşa am vrea, din sufletul nostru de români. Dacă putem face acest lucru, societatea va înţelege că lucrurile pot merge înainte. Altminteri, ne vor trebui alţi 50 de ani să ne tot gândim”, a susţinut Ioan-Aurel Pop.

***
La sediul Academiei Române a avut loc, joi, ceremonia de lansare a Consiliului Academic Român (CAR), constituit de Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei, care funcţionează ca o platformă de cooperare ştiinţifică la cel mai înalt nivel în spaţiul românesc. Din CAR fac parte cele două academii iniţiatoare şi patru academii de ramură din România.

Memorandumul, Acordul de constituire şi Statutul CAR au fost semnate de preşedinţii celor şase instituţii membre: Academia Română, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Academia de Ştiinţe Juridice din România, Academia de Ştiinţe Medicale din România, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi Academia de Ştiinţe Tehnice din România.

Tot joi a avut loc şi prima şedinţă a Consiliului de coordonare, în cadrul căreia urmează să fie alese structurile de conducere.