România, surpriza Europei la adoptarea AI. Datele care contrazic stereotipurile și cum se aliniază la țintele digitale ale UE pentru 2030

„În termeni de adoptare a AI, companiile românești nu doar că au redus decalajul față de media UE, ci în unele cazuri sunt chiar mai inovatoare decât afacerile din UE”, spune Michele Giove, Economist și Policy Advisor, care a lucrat direct la digitalizarea administrației publice din România și a locuit timp de 10 ani la noi în țară.

Datele citate provin din raportul EIBIS 2025 – Romania Overview, publicat de Banca Europeană de Investiții.

Acesta a arătat în cadrul evenimentului EnterTech, organizat la București de către Supertree, că în domenii precum marketing, vânzări și resurse umane, companiile românești devansează media europeană când vine vorba de utilizarea AI.

”Poate ați auzit uneori că România este în urmă față de acești indicatori. Dar dacă privim dincolo de cifre, putem vedea că se întâmplă o mulțime de lucruri”, continuă Michele Giove.

Utilizarea tehnologiilor digitale avansate (48% dintre firme) a crescut semnificativ în România și se aliniază mediei UE. De asemenea, una din trei companii (30%) folosește în mod sistematic instrumente de inteligență artificială generativă (AI) pentru îmbunătățirea proceselor, un nivel apropiat de media UE (37%).

Totodată, 64% dintre firmele românești care folosesc instrumente AI le utilizează pentru marketing și vânzări (44% media UE), urmate de procese interne (61% față de 60% în UE) și servicii pentru clienți (46% față de 31% în UE).

Un element pe care Giove l-a subliniat în mod explicit privește comportamentul IMM-urilor. „Puteți vedea că pentru procese interne și marketing și vânzări, mai mult de 50% dintre IMM-uri folosesc deja AI”, a afirmat el, referindu-se la datele EIBIS.

Raportul indică 57% dintre IMM-urile românești care utilizează AI în marketing și vânzări și 49% în procese interne. Companiile mari înregistrează procente mai ridicate – 69% la ambele categorii – ceea ce arată că un decalaj între dimensiunile de firmă există în continuare.

„Transformarea digitală a afacerilor este un autobuz care merge deja, și probabil că foarte curând va deveni un tren de mare viteză. Depinde de noi să decidem dacă vrem să fim în tren și în ce vagon – în față sau în spate”, a spus Giove.

Uniunea Europeană și-a stabilit prin Agenda digitală pentru 2030 obiective ambițioase: 75% dintre companii să utilizeze cloud, AI și big data și cel puțin 90% dintre IMM-uri să atingă un nivel de bază al intensității digitale.

Acest nivel minim presupune utilizarea a cel puțin patru tehnologii dintr-un set de 12, ceea ce mută discuția de la simpla adopție la integrarea tehnologiei în modelul de business.

„Nu este pur și simplu o chestiune de adoptare a tehnologiilor, ci cu adevărat de regândire a modului în care lucrurile pot fi făcute. Întrebarea nu este ‘cum putem face în mod digital ceea ce facem astăzi?’, ci ‘care sunt oportunitățile de a face într-un mod complet diferit ceea ce facem în prezent?’”, a explicat Giove.

Pe de altă parte, Giove a atras atenția că încă persistă vulnerabilități, în special în zona capitalului uman. Inabilitatea de a păstra specialiștii IT în țară, precum și nivelul redus al investițiilor publice în cercetare și dezvoltare limitează potențialul de scalare al inovației în România.

”Deja s-au schimbat o mulțime de lucruri în România și, de exemplu, faptul că, după cum știți probabil mai bine decât mine, România este lider în ceea ce privește internetul de mare viteză și are un ecosistem de startup-uri în creștere rapidă.

Desigur, există și lucruri care constituie în unele cazuri anumite limite și mai sunt încă lucruri de făcut, în special în ceea ce privește capitalul uman – există internet de mare viteză, dar există un pic de dificultate în a păstra acești specialiști IT pe piața locală.