GRAFICE Românii economisesc tot mai puțin. Suntem la coada clasamentului european. Veniturile mici adâncesc prăpastia față de Europa

Un sondaj realizat de ING în șase țări europene – Belgia, Germania, Olanda, Polonia, România și Spania – scoate la iveală o tendință generală: tot mai puține gospodării au economii, iar tot mai mulți evită să răspundă la această întrebare sensibilă.

Dacă în Olanda 85% dintre gospodării declară că au economii, România se află la polul opus. Țara noastră continuă să înregistreze una dintre cele mai mari ponderi de persoane fără economii, confirmând o vulnerabilitate structurală care persistă de ani de zile. Diferențele sunt evidente și reflectă decalajele economice din interiorul Uniunii Europene.

„Nu câștigăm suficient” – explicația majorității

Această situație nu este una nouă. De-a lungul anilor, România s-a menținut constant în partea inferioară a clasamentului, fiind influențată în principal de nivelul redus al veniturilor comparativ cu restul Europei.

Principalul motiv invocat de români este lipsa veniturilor suficiente. Datele sunt grăitoare: 21% dintre români spun că nu câștigă destul pentru a economisi, în timp ce în Olanda, procentul celor care nu pot economisi din cauza veniturilor reduse este sub 4%.

Această diferență arată nu doar o problemă de comportament financiar, ci una de structură economică: pentru mulți români, economisirea nu este o opțiune, ci un lux. Discrepanța dintre veniturile populațiilor din cele două țări evidențiază presiunea financiară mult mai mare asupra gospodăriilor românești.

Paradoxul românesc: puține economii, dar multe proprietăți

Un aspect interesant este că, deși românii au puține economii în conturi bancare, țara are una dintre cele mai ridicate rate de proprietate a locuințelor din Uniunea Europeană. Acest fapt, explică în mod paradoxal lipsa economiilor din conturi. Mai exact, lipsa banilor din conturi nu înseamnă neapărat lipsa totală a resurselor.

Proprietatea asupra imobilelor în care locuiesc oferă o anumită siguranță, dar reduce lichiditatea și capacitatea de reacție în fața unor șocuri economice.

Un semnal îngrijorător vine din creșterea numărului celor care aleg să nu răspundă la întrebarea despre economii, arată studiul ING Bank. În toate țările analizate, acest procent este în creștere. 8% dintre cei chestionați preferă să nu răspundă.

Pe fondul acestui tablou mixt, procentul celor care nu au dorit să răspundă deloc la întrebare a crescut peste tot, între unu și patru puncte procentuale. Deși exercitarea dreptului de a nu răspunde nu poate fi folosită împotriva ta într-un proces penal (cel puțin asta ne-au învățat nenumăratele seriale polițiste), este probabil ca o parte semnificativă dintre acești respondenți să nu fi răspuns „da” dacă ar fi fost presați.

Specialiștii consideră că o parte dintre acești respondenți nu au economii, dar evită să recunoască acest lucru. Fenomenul sugerează o presiune financiară mai mare decât indică datele oficiale, concluzionează ING.

Un semnal de alarmă pentru economie: românii își cheltuie economiile pentru a face față scumpirilor

Contrar percepției frecvente, românii nu rămân fără economii din cauza cheltuielilor excesive. Consumul discreționar are un impact redus în toate țările analizate.

În schimb, creșterea costului vieții obligă gospodăriile să consume economiile existente și să renunțe complet la ideea de economisire.

Utilizarea economiilor existente pentru a face față creșterii costului vieții ocupă locul al doilea în toate cele șase țări analizate. Alte motive pentru lipsa economiilor includ cheltuieli neprevăzute. Cheltuielile discreționare depășesc 10% doar în rândul celor fără economii din Olanda și Polonia, însă nu ajung nici măcar la 3% din totalul respondenților în nicio țară.

Prin urmare, există o mică parte a populației care preferă să cheltuiască în loc să economisească, însă acest comportament nu este suficient pentru a susține o relansare amplă a consumului intern. Situația României reflectă o vulnerabilitate mai profundă: dependența de venituri reduse și lipsa unei plase financiare de siguranță.

Într-un context economic incert, acest lucru poate avea consecințe majore asupra economiei în general: de la consum fragil care se va reflecta în creșterea economică, la capacitatea redusă de investiții personale și un risc crescut în fața crizelor.

România nu este singura țară în care economisirea devine tot mai dificilă. Dar, potrivit datelor, este printre cele mai expuse. Iar atunci când economiile dispar, siguranța financiară devine un privilegiu, nu o regulă, arată studiul ING Bank.