Războiul din Orientul Mijlociu, un şoc cu două tăişuri pentru inteligenţa artificială

Conform eToro, Conflictul cu Iranul reprezintă, de asemenea, un şoc cu două tăişuri pentru Inteligenţa Artificială (AI), întrucât perturbă bazele fizice şi financiare ale actualului boom al acesteia în domeniul comercial, accelerând însă în acelaşi timp adoptarea sistemelor de AI de către armate şi servicii de informaţii, se arată în analiza eToro citată de .

„Deşi situaţia actuală ar putea încetini adoptarea generală a AI, acest fenomen este de natură tranzitorie şi depinde de durata conflictului şi de amploarea daunelor aduse economiei globale. Cererea actuală de putere de calcul este mare, iar puterea de procesare disponibilă devine tot mai limitată, în timp ce preţul de închiriere al serverelor creşte constant”, susţine analistul Bogdan Maioreanu.

Un raport recent al industriei de profil, realizat de CBRE, arată că rata generală de neocupare a centrelor de date din marile zone metropolitane cu o concentrare ridicată de infrastructură a scăzut la un minim record de 1,4% la sfârşitul anului 2025.

În acelaşi timp, preţul mediu cerut pentru puterea de calcul, într-un cluster de 250-500 kW din centrele de date, a crescut cu 6,6%, de la an la an, ajungând la un nivel record de 196,25 de dolari pe kW/lună, la sfârşitul anului trecut.

„Centrele de date AI sunt consumatori uriaşi de energie electrică. Atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf şi preţurile mai mari la petrol şi gaze cresc costurile de operare şi pot încetini extinderea centrelor de date şi implementarea modelelor de AI. Se preconizează că Statele Unite, China şi Europa vor rămâne cele mai mari regiuni în ceea ce priveşte cererea de energie electrică pentru centrele de date în următorii ani. Conform informaţiilor de la sfârşitul anului 2024, principalul combustibil pentru producerea energiei electrice în Europa şi Statele Unite este gazul natural, în timp ce în China este cărbunele. La un nivel mai detaliat, în Uniunea Europeană, principala sursă este de fapt energia nucleară, urmată de energia eoliană şi apoi de gaz. În România, principala sursă este energia hidroelectrică, urmată de energia nucleară şi gaz”, explică specialistul.

Potrivit sursei citate, conflictul actual din Orientul Mijlociu a crescut preţul gazului natural în Europa cu peste 59%, în timp ce în SUA acesta rămâne neschimbat, având aproape acelaşi preţ ca înainte de conflict.

„Un conflict prelungit în regiunea Golfului ar putea continua să crească preţurile gazelor naturale, adăugându-se la costurile de operare ale centrelor de date din alte regiuni. (…) ultimele evoluţii evidenţiază modul în care regiunea este expusă riscurilor legate de rachete şi drone, ceea ce face ca unele locaţii să fie practic imposibil de asigurat, ceea ce forţează o regândire sau o relocare a centrelor spre locuri precum India, Asia de Sud-Est sau Europa de Nord. Iar acest lucru va dura, crescând presiunea asupra capacităţilor existente. În plus, şi capacităţile actuale din zona Golfului sunt expuse riscului de a fi atacate. Autorităţile militare iraniene au desemnat în mod explicit marile companii americane de tehnologie şi AI (de exemplu, Amazon, Microsoft, Palantir, Oracle, NVIDIA, OpenAI) ca ţinte legitime, iar dronele au avariat deja facilităţile AWS ale Amazon din Emiratele Arabe Unite şi Bahrain, provocând întreruperi ale serviciilor”, subliniază Maioreanu.

În viziunea expertului, concentrarea sarcinilor de lucru ale AI în câteva cloud-uri de dimensiuni enorme le face vulnerabile la atacuri localizate, care pot provoca degradarea funcţionării sau întreruperi ale serviciilor la nivel global.

„Deşi toate acestea reprezintă riscuri pentru industria AI în ansamblu şi pentru principalii săi actori, conflictul din Orientul Mijlociu accelerează dezvoltarea, instruirea şi utilizarea inteligenţei artificiale în scopuri militare. Conflictele armate ar putea fi conduse combinând forţa umană şi inteligenţa artificială, incluzând ţintirea, supravegherea şi sprijinul decizional bazate pe AI pentru operaţiunile militare. Situaţia actuală încurajează investiţii suplimentare în sisteme autonome, de recunoaştere, cibernetică şi în instrumente de sprijin în luarea deciziilor bazate pe inteligenţa artificială, consolidând rolul acesteia ca tehnologie militară de bază. Şi asta, chiar şi în contextul în care boom-ul AI civil se confruntă cu obstacole macroeconomice şi de infrastructură. Conflictul din Orientul Mijlociu, închiderea Strâmtorii Hormuz şi riscurile pe care preţurile energiei le aduc inflaţiei globale determină băncile centrale să menţină ratele dobânzilor la un nivel mai ridicat pentru o perioadă mai lungă de timp”, este de părere analistul.

Pe de altă parte, sectorul creditelor private, care finanţează o mare parte din construcţiile de centre de date, se confruntă în prezent cu o presiune semnificativă, iar acest lucru ar putea reduce capitalul disponibil pentru infrastructura de AI şi ar putea facilita amânarea sau anularea proiectelor de anvergură.

„În acest context, creşterea costurilor energetice şi de capital, combinată cu primele de asigurare şi de securitate, ar putea determina o creştere a costului pe token sau pe ciclul de antrenare a modelului, ceea ce poate comprima marjele şi încetini lansarea celor mai avansate modele de AI. În ciuda tuturor acestor aspecte, situaţia este tranzitorie şi va depinde de durata conflictului şi de rapiditatea cu care economia globală îşi va reveni după încheierea acestuia. Până în prezent, ETF-ul care urmăreşte acţiunile Magnificent 7 a pierdut doar 5% de la începutul ostilităţilor, ceea ce poate semnala că pieţele sunt doar uşor îngrijorate cu privire la perspectivele industriei”, consideră Bogdan Maioreanu.

Cel mai recent raport Retail Investor Beat s-a bazat pe un sondaj realizat în rândul a 11.000 de investitori individuali din 13 ţări de pe trei continente. Din acest total, câte o mie de respondenţi au fost din Marea Britanie, SUA, Germania, Franţa, Australia, Singapore, Italia şi Spania, iar alţi câte 600 de respondenţi au provenit din Olanda, Danemarca, Polonia, România şi Republica Cehă.

Sondajul a fost realizat în perioada 12 – 27 februarie 2026 de către compania de cercetare Opinium.

eToro este o platformă de tranzacţionare şi investiţii, cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistraţi în 75 de ţări.