Libra Bank prognozează că sunt șanse foarte reduse ca BNR să scada rata dobânzii cheie până la sfârșitul anului, în condițiile unei inflații în creștere

Adaugă-ne ca sursă preferată

În contextul instabilității prelungite din regiunea Golfului, al blocajului parțial al tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, dar și al efectelor negative deja produse asupra infrastructurii din zona de conflict, Libra Internet Bank a decis punerea sub revizuire a prognozei de inflație pentru finalul anului 2026. Revizuirea inflației va fi ascendentă și va reflecta, în principal, impactul scumpirii carburanților pe piața locală, anunță banca printr-un cmunicat transmis la puțin timp după decizia BNR.

În aceste condiții, LIB vede un spațiu mult mai limitat de reducere a dobânzii de politică monetară în partea a doua
a acestui an. Este important de menționat că, pe lângă petrol, o serie de alte mărfuri legate de zona Golfului ar putea influența inflația și activitatea economică: i) cotația gazului natural lichefiat influențează prețul gazului la nivel european și, implicit, costurile multor companii locale care, de la 1 aprilie, nu mai beneficiază de plafon la tarifele de gaze; ii) îngrășămintele chimice (agricultură), iii) sulf (agricultură, rafinare petrol) sau iv) metale industriale (în special aluminiul și cuprul esențiale pentru sectoarele auto și energetic).

Riscul de accelerare a inflației vine într-o perioadă în care veniturile reale ale populației se găsesc deja în teritoriu negativ, iar consumul este și el în zona roșie după cum au arătat datele din trimestrul al IV-lea din 2025. Indicatori cu frecvență ridicată la începutul acestui an sugerează că slăbiciunea economiei românești se va prelungi cel puțin în prima parte a lui 2026, antrenată suplimentar și de procesul de consolidare bugetară.

Mesaje importante ale BNR privind inflația, riscurile și incertitudinile

1. Rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor provenite din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

2. Randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat au avut creșteri ample în primele două decade din martie, în condițiile deteriorării abrupte a sentimentului investitorilor, odată cu declanșarea războiului din Orientul Mijlociu, de natură să genereze o criză energetică globală.

3. Cursul de schimb RONEUR a înregistrat o creștere relativ modestă, inclusiv din perspectivă regională, și a tins apoi să se mențină pe noul palier, dată fiind și ameliorarea considerabilă a soldului tranzacțiilor rezidenților pe piața valutară interbancară.

4. Progresul corecției bugetare începute în 2025 este de natură să intensi$ce în perspectivă presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste și să conducă la ajustarea pe mai departe a de$citului de cont curent.

5. Războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală generează riscuri la adresa perspectivei economice și inflației pe termen mediu prin efectele potențial exercitate asupra puterii de cumpărare a consumatorilor și prin scăderea activității și profiturilor companiilor.